Legea pentru românii din diaspora a trecut rapid prin Senat, dar aplicarea proiectului ridică, în continuare, semne de întrebare. UDMR caută semnături pentru a-l contesta la CCR, iar proiectul are unele prevederi controversate.
Proiectul legii votului prin corespondenţă a fost adoptat de plenul Senatului, fiind înregistrate 117 voturi „pentru” şi zece „împotrivă”. Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, textul legislativ urmând să fie transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional, care ar urma să-l discute săptămâna viitoare.
În ciuda rapidității cu care se desfășoară procedura parlamentară, semnele de întrebare rămân. Pe de o parte, UDMR vrea să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională (CCR), a anunţat preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor. UDMR nu are numărul necesar de parlamentari pentru a sesiza CCR, astfel încât va fi nevoie de sprijinul altor partide. Pentru atacarea legii este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori, iar UDMR are 17 deputaţi şi 8 senatori.
Oferta negocierilor vizează în special ALDE, partid care a votat, de asemenea, împotriva legii în Senat. Cu toate că inițial liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat că și partidul său va contesta legea, ulterior, el a revenit și a a spus că nu își propune să atace actul normativ. Chiar și așa, surse parlamentare afirmau că nu este exclus ca unii dintre parlamentarii ALDE să semneze, individual, contestația UDMR. Depunerea sau nu a contestației este importantă în ceea ce privește soarta proiectului. Legea ar trebui adoptată până în noiembrie, potrivit unor decizii anterioare ale CCR care interzic modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an de zile înainte de scrutin.
Prevederi controversate
Dacă legea nu va fi contestată la CCR, după votul din Camera Deputaților, legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Legea votată de Senat prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se vor înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot. Înscrierea se face cu șase luni înainte de scrutin – de exemplu, la alegerile parlamentare și prezidențiale perioada de înscriere este între 1 martie şi 30 iunie. În 2016, alegerile parlamentare vor avea loc, cel mai probabil, în luna decembrie.
Astfel, potrivit unei analize realizate de Expert Forum, termenele de înscriere în Registrul Electoral trebuie să fie prelungite, astfel încât să permită alegătorilor să depună cererea în timp util. Astfel, înregistrarea ar trebui să se încheie până cel mai devreme la data de începere a perioadei electorale, adică în noiembrie 2016. Autorii studiului propun introducerea unor mecanisme de siguranță, în cazul în care buletinul de vot nu ajunge la secția de votare din vina Poștei Române. În acest caz, trebuie introdusă o procedură clară și mai ales urgentă, pentru radierea din lista pentru vot prin corespondență. De asemenea, legea trebuie să includă sancțiuni pentru birourile electorale, AEP, MAE și Poșta Română pentru neîndeplinirea atribuțiilor.
