Românii care au economisit la CEC drept avans pentru cumpărarea unei Dacii, care şi-au transferat în 1991 conturile la BRD şi au dat apoi statul în judecată pentru obţinerea de despăgubiri, îşi vor primi banii înapoi. Unii dintre aleşi nu mai ştiu însă ce au votat.
Dacă proiectul de lege va fi promulgat de preşedintele Traian Băsescu, de prevederile lui vor beneficia, potrivit deputaţilor, „circa 15-20 de persoane“, care şi-au transferat conturile la BRD, dar nu au intrat sub incidenţa Legii nr. 232/2008 care a aprobat cu modificări Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2007 (ordonanţă prin care au fost despăgubite peste 37.000 de persoane care au depus bani la CEC pentru o Dacie). Cum s-a ajuns ca un proiect de lege să vizeze un număr atât de mic de oameni? Prin modificări succesive de legislaţie, astfel încât nici măcar aleşii nu mai reuşesc să ţină pasul cu ele.
Un traseu încurcat şi îndelungat
Să vedem exact despre ce este vorba. În 2007, Guvernul Boc a emis OUG 156/2007, prin care se acordau despăgubiri în valoare totală de 759,78 milioane lei pentru 37.462 de depozite constituite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme. Ulterior, în 2008, când ordonanţa a fost aprobată de Parlament, aleşii au adus o completare textului normativ astfel încât să beneficieze de despăgubiri şi „persoanele fizice care, după 22 decembrie 1989, şi-au transferat depunerile existente la CEC, în vederea achiziţionării de autoturisme, la Banca Română pentru Dezvoltare – BRD SA“.
În 2011, mai mulţi parlamentari PDL şi ai minorităţilor naţionale au depus un proiect de lege fix cu acelaşi scop: să primească despăgubiri şi cei care şi-au transferat conturile la BRD. Proiectul a primit avize negative pe bandă rulantă, inclusiv de la Guvernul Boc şi de la Consiliul Legislativ, pe motiv că problema ridicată a fost deja reglementată prin Legea nr. 232/2008 de aprobare a OUG 156/2007.
Respins de Senat, în loc să aibă aceeaşi soartă şi la Camera Deputaţilor, proiectul a zăcut câţiva ani prin sertare, având să fie „resuscitat“ în decembrie anul trecut. Mai precis, deputaţii din Comisia de buget-finanţe au întocmit un raport suplimentar la proiect şi l-au modificat astfel încât să beneficieze de despăgubiri şi cei care au dat statul în judecată şi au obţinut între timp hotărâri judecătoreşti. Guvernul Ponta va fi astfel obligat să stabilească şi „modalitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti executorii pronunţate în favoarea deponenţilor“. În această formă, proiectul a fost aprobat ieri de plenul Camerei Deputaţilor, cu 306 voturi „pentru“ şi doar trei „împotrivă“.
Unii aleşi nu mai ştiu ce au votat
România liberă a încercat să afle de la deputaţii din Comisia de buget-finanţe (care a întocmit raportul suplimentar) exact cărei categorii de deponenţi la CEC se adresează proiectul şi dacă au fost înlăturate, prin modificările operate, obiecţiile Consiliului Legislativ.
„Dacă au fost discuţii la comisie, au fost în sesiunea trecută… Nu aş putea să vă spun. Acum sunt în trafic. Sunaţi-mă mâine pentru a putea să mă uit pe documente“, a fost răspunsul deputatului PSD Iulian Claudiu Manda, vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe.
Amabil, deputatul ne-a îndrumat spre un coleg de comisie „mai studios“. Lămuriri au venit de la deputatul PNL Mihai-Aurel Donţu: „Proiectul de astăzi vine să rezolve excepţiile de la legea din 2008. Este vorba de cei care au dat statul în judecată şi au câştigat, dar care nu au fost despăgubiţi până acum“.
