Procurorii nu vor mai putea ancheta oportunitatea emiterii unor acte normative, potrivit Codului Administrativ inițiat de Ministerul Dezvoltării.
Ministrul Dezvoltării, Paul Stănescu (PSD), a pus pe masa Guvernului un proiect de lege incendiar, menit să rezolve problemele miniștrilor cu procurorii.
”Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative aparține exclusiv membrilor Guvernului și nu pot face obiectul controlului altor autorități”, prevede proiectul Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale. Prevederea este introdusă în condițiile în care, de-a lungul timpului, procurorii au încercat să ancheteze mai mulți demnitari pentru emiterea unor ordonanțe de urgență sau hotărâri de guvern. Ultimul caz este dosarul Belina, în care procurorii o anchetează pe Sevil Shhaideh pentru abuz în serviciu.
Însă, proiectul Codului Administrativ merge mai departe, limitând și mai mult marja de acțiune a procurorilor prin pasarea răspunderii către subordonații miniștrilor. Este pus la punct un mecanism complex de protejare a premierului și a miniștrilor. Astfel, proiectul prevede că primul-ministru emite decizii care ”sunt acte administrative” (la fel cum sunt hotărârile de guvern).
Miniștrii emit ordine și instrucțiuni, care sunt semnate de aceștia sau de personale delegate de ei. Toate actele administrative emise de fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate ori avizate din punct de vedere tehnic sau al legalității ”produc efecte juridice depline”. În trecut, mai multe acte normative s-au blocat în lipsa avizelor unor ministere ( e vorba, în special de Ministerul Justiției).
Răspunderea, pasată subordonaților
În cazul producerii unor consecințe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a miniștrilor sau a persoanelor delegate de aceștia. Mai explicit, potrivit articolului următor”întocmirea documentelor de fundamentare din punct de vedere tehnic și al legalității, avizarea pentru legalitate și contrasemnarea actelor administrative emise de ministru, în raport cu atribuțiile specifice angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici sau contractuali”.
Practic, subordonații miniștrilor vor fi puși în situația de a-și asuma răspunderea.
De menționat că proiectul distinge trei categorii de acte normative – unilaterale, normative și individuale. Sub această terminologie, aparent tehnică, se ascunde încercarea autorităților de acoperi toată plaja de acte pe care le poate emite Guvernul în totalitate sau le pot aproba miniștrii individual – ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, ordine, decizii, instrucțiuni, au precizat specialiști în administrație contactați de ”România liberă”. Toate actele adoptate de Guvern sunt acte administrative, dar unele au caracter normativ, iar altele au caracter individual. Actele administrative cu caracter normativ cuprind reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată pentru un număr nedeterminat de subiecți (ordonanțe de urgență, proiecte de legi). Actele administrative cu caracter individual creează, modifică sau sting drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unei/unor persoane determinate.
Dacă va fi aprobat de Guvern, Codul Administrativ urmează să fie trimis Parlamentului care poate opera modificări.
TEXT2
Dosarul Belina poate fi închis prin lege
De-a lungul timpului, procurorii au luat în vizor mai mulți politicieni care au adoptat acte administrative controversate.
Recent, DNA a anchetat și emiterea ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu.
CCR a decis că DNA nu avea competența de a ancheta emiterea ordonanței. ”Curtea reţine că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat”, au explicat judecătorii CCR.
Recent, DNA a deschis dosarul ”Belina” în care Sevil Shhaideh și Rovana Plumb sunt acuzate de faptul că, în 2013, au elaborat două hotărâri de guvern prin care Insula Belina din Teleroman ar fi trecut ilegal din proprietatea Apelor Române, în proprietatea CJ Teleroman, pentru a fi închiriată ilegal unei firme. Shhaideh este urmărită pentru abuz în serviciu, dar deputații au respins urmărirea penală în cazul Rovana Plumb. Președintele Senatului a sesizat CCR pentru a decide dacă procurorii pot ancheta hotărâri de guvern, în încercarea de a extinde protecția miniștrilor, valabilă doar pentru ordonanțe de urgență. Adoptarea Codului Administrativ de către Parlament, ar elimina emoțiile pentru miniștrii aflață în astfel de situații. Și aceasta pentru că aplicarea acestor prevederi în cazurile particulare va depinde de interpretarea instanțelor, au afirmat specialiștii consultați de ”România liberă”.
Dosarul Belina nu a fost primul care a vizat acte emise de Guvern. De exemplu, Varujan Vosganian a fost acuzat acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, pentru că ar fi vândut gaze la preţuri preferenţiale către omul de afaceri Ioan Niculae. Operațiunea ar fi fost efectuată printr-o hotărâre de guvern, emisă de Vosganian pe vremea când era ministru al Economiei. Vosganian a scăpat de urmărirea penală, în urma votului din Senat. În acelaşi dosar, este urmărit penal şi alt fost ministru al Economiei, Adriean Videanu.
CASETĂ
Axa complicităților
Codul Administrativ este o ințiativă mai veche, a fostului ministru al Dezvoltării, Vasile Dâncu. În iulie 2017, ”România liberă” dezvăluia că Sevil Shhaideh, ministrul de atunci al Dezvoltării, a adăugat o serie de articole privind interdicția autorităților de a ancheta miniștri pentru oportunitatea unor acte administrative.
Între timp, conducerea ministerului a fost preluată de Paul Stănescu, sub mandatul căruia imunitatea miniștrilor a fost completată cu noi articole, în contextul anchetei DNA privind dosarul ”Belina”.
Proiectul Codului administrativ va intra săptămâna viitoare în şedinţa de guvern, a declarat, ieri, ministrul Dezvoltării Regionale Paul Stănescu.
”99,9% va intra (Codul administrativ – n.r.) în şedinţa de guvern – nu cea de mâine – de săptămâna viitoare”, a spus, la Parlament, Paul Stănescu.
Dacă va fi acceptat de Guvern, va fi trimis Parlamentului pentru aprobare. După votul din Parlament, proiectul va fi trimis la promulgare președintelui Klaus Iohannis, a căruit reacție pe subiect a fost una reținută. ”Este foarte adevărat că oportunitatea nu trebuie cenzurată penal, iar această chestiune este destul de bine cunoscută. Nu sunt foarte convins că este nevoie de schimbarea legislaţiei în materie”, a spus Iohannis.
