Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat, miercuri, într-o conferință de presă, că nu îi va revoca din funcție pe procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, ca urmare a anchetării modului în care a fost elaborată Ordonanța 13, însă că le va evalua „atent” activitatea.
UPDATE 20.40: Rezultatele negative după monitorizarea pe care ministrul Justiţiei o va avea asupra Parchetului General şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot aduce în discuţie, pe viitor, oportunitatea revocării şefilor parchetelor, se arată în raportul efectuat după evaluarea celor două instituţii, se arată în raportul evaluării parchetelor, postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
„Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituţiilor vizate ori a altor măsuri instituţionale, în conformitate cu Constituţia şi legea", se precizează în document.
Fostul președinte al României și liderul PMP, senatorul Traian Băsescu, a reacționat, miercuri seara, pe Facebook, după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că nu îi va revoca pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, și pe procurorul general al României, Augustin Lazăr.
UPDATE 18.00: „Să stabilim termenii procedurali. În intervalul care a trecut, am întocmit un raport de evaluare care are un nr. de 19 pagini, eventual și o concluzie. Propunerea mea este să nu le citesc pe toate. Le prezint în sinteză, voi puncta reperele important. Imediat ce ne oprim, voi posta raportul pe pagina MJ”, a anunțat ministrul Justiției, la începutul conferinței.
„Această evaluare a procurorului general al României și a procurorului-șef al DNA a survenit în contextul în care Guvernul a adoptat OUG13 și, pe de altă parte, DNA a procedat la anchetarea circumstanțelor, constituționalității, modului, procedurii a fost elaborată Ordonanța, în urma căreia președintele Senatului a sesizat CCR, cu existența și constatarea unui conflict de natură instituțională între Guvern și Ministerul Public. Sigur că, în momentul în care am anunțat evaluarea, au apărut reacții cu privire la competența ministrului Justiției, cu privire la o astfel de evaluare. Dacă nu aveam competența, nu aș fi procedat la ea”.
„Care au fost reperele în realizarea evaluării? Am solicitat informări de la cele două autorități – PÎCCJ și de la DNA -, informări pe care le-am primit complete și la timp. Am avut întâlniri cu șefii ambelor instituții. S-au făcut tot felul de speculații. Vă asigur că am realizat evaluarea în concordanță cu legea și fiecare a venit în mai puțin de 10-15 minute după ce i-am invitat la discuții. Am avut întâlniri punctuale cu cei doi, am observat reacții publice față de OUG 13. Sigur, premisa evaluării, dacă vreți, premisa funcționării normale a statului de drept este aceea ca, fiecare autoritate, să rămână „în matca ei constituțională”. Fiecare autoritate, prin demnitarii care o slujesc, trebuie să își cunoască competențele și să le respecte în deplină legalitate. Statul de drept are o arhitectură bine conturată”.
Ministrul Toader a citit din concluziile CCR, care constatat un conflict de natură instituțională între Guvern și DNA.
„DNA și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrul legal, ce poate duce la un blocaj constituțional. Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului, care afectează buna funcționare a acestei instituții, care a avut consecință intimidarea. Eu, personal, am realizat evaluarea. Am realizat-o fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerință, fără niciun fel de sugestie de la absolut nimeni străin de MJ, străin de mine. Nu am verificat soluții din dosare. Procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu clasa unei cauze penale. Cu toții își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției. Vă asigur că, indiferent de concluzii, îmi voi exercita, pe deplin, autoritatea de ministru al Justiției, asupra activității desfășurate de procurori (…). Am verificat modul în care DNA, PÎCCJ, s-au raportat la valorile, exigențele constituționale. Pentru că statul de drept nu funcționează dacă autoritățile nu își exercită cu loialitate și corectitudine atribuțiile care îi revin. Am urmărit modul în care procurorii, în exercitarea competențelor, s-au raportat la valorile constituționale. Procurorul a ieșit din matca constituțională, din atribuțiile conferite de Lege”.
„E o tentație a puterii de a se extinde și mai mult, de a acapara mai multă putere. Eu am selectat aici mai multe conflicte constatate de CCR”, a precizat Tudorel Toader.
„O concluzie intermediară este următoarea, și vă rog să constatați toate deciziile la care am făcut referire. Echilibrul a fost restabilit de CCR, prin pronunțarea deciziei, fără alte măsuri. Raportul are o parte de constatare. Are și o parte de oportunitate. Indiscutabil DNA și-a arogat o competență care nu-i era atribuită, a exercitat presiune asupra Guvernului (…) Analiza s-a deplasat din sfera elementelor de legalitate și consituționalitate, în cea a oportunității. Trebuie de văzut că o aceeași faptă comisă într-un anumit context are o faptă de o gravitate mai mare decât o faptă comisă în alt context. Sub aspectul oportunității, analiza s-a făcut în contextul în care România se află sub MCV (…). Rapoartele de monitorizare au cele 12 condiționalități. Noi am trimis o adresă către toate autoritățile implicate”.
„Informările relevă derapaje din partea DNA, care au produs reacții în media și în rândul opiniei publice. Cert este că societatea românească a trăit această emoție colectivă, a avut această preocupare față de procedură, cât și față de respectarea principiilor statului de drept. DNA nu poate funcționa decât în acord cu principiile statului de drept, la un nivel cât se poate de ridicat (…). Derapajele instituționale despre care am vorbit nu pot fi justificate prin combaterea dezideratului anticorupție. ”, a continuat Tudorel Toader.
„Ceea ce considerăm oportun, în sprijinul exigențelor statului de drept, este instituirea unei atente monitorizări a activității procurorilor DNA, DIICOT, PÎCCJ, o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul Justiției, pentru identificarea modului în care, pe viitor, procurorii să respecte limitele de competență, în acțiuni de natură să pună în pericol democrația. Această monitorizare se va exercita ca un mecanism care să dea eficiență prevederilor art 132, alineatului 1, de exercitare a ministrului Justiției asupra procurorilor (…). În acest context, am apreciat că, în acest moment, nu este oportună declanșarea mecanismului de revocare a procurorului general și a procurorului șef al DNA.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, va anunța, miercuri, concluziile evaluării şefilor instituțiilor de forță, Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr.
„Am făcut evaluările. Cele 14 zile s-au împlinit de aseară. Voi proroga termenul cu doua zile dat fiind ca am fost la Bruxelles. Miercuri, la prânz, voi organiza o conferinţă de presă şi va voi da toate detaliie", a declarat Tudorel Toader.
Întrebat ce va face dacă preşedintele României nu va fi de acord cu eventuale revocări, Toader a spus : "Preşedintele (n.r Klaus Iohannis) şi-a exprimat în repetate rânduri opinia, eu îmi voi exprima opinia în scris."
În 12 martie, ministrul Justiției a declarat, la Antena 3, că în următoarele două săptămâni va face o evaluare a activității procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a procurorului general al României.
„Zilele următoare voi avea discuţii cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, cu Augustin Lazăr, şi separat cu procurorul şef de la Direcţia Naţională Anticorupţie, pe tema despre care vorbim, evoluţiile acestea, modul în care dânşii s-au raportat la lege, la standardul constituţional, la standardele Comisiei de la Veneţia. În decizie am văzut foarte multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică şi răspunderea juridică penală, că decidentul, legiuitorul trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative por fi cenzurate prin proceduri normale şi constituţionale. Aşadar, voi avea zilele următoare discuţii separate cu dânşii pentru a le vedea punctul de vedere", a declarat Tudorel Toader, întrebat ce măsuri va lua după motivarea Curţii Constituţionale referitoare la conflictul DNA-Guvern.
În acest context, ministrul Justiției a sugerat că nu exclude o demisie a celor doi. „Eu nu exclud ca în lipsa unei proceduri declanşate de mine, să aibă dânşii iniţiativa unei proceduri lăuntrice individuale privind modul în care s-au poziţionat la dispoziţiile legale, constituţionale şi chiar în dezbaterile din spaţiul public, într-o perioadă atât de sensibilă, când lumea are o trăire deosebită, o aşteptare deosebită, în 2017, când ne aflăm", a mai declarat Tudorel Toader.
Totodată, el a anunțat că va efectua o anchetă a activității desfășurate de Ministerul Public, care va începe „de mâine” (n.r – de luni, 13 martie). „În paralel, începând de mâine, prin colegii mei de la Ministerul Justiţiei, voi face o fundamentare, o evaluare, a activităţilor desfăşurate de Ministerul Public pe de o parte, de Direcţia Naţională, structură a Ministerului Public, pe de altă parte. Evaluarea va avea două componente, două direcţii, pe de o parte cea profesională, pe cauze, pe de altă parte cea managerială, privind instituţiile pe care domniile lor le conduc. După ce am discuţia cu dânşii, după ce voi face face această evaluare pe cele două direcţii, voi stabili măsurile pe care le voi lua", a mai spus ministrul Justiţiei.
În 15 martie, Tudorel Toader, a avut o întâlnire cu procurorul general Augustin Lazăr. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiției, „astăzi, 15 martie 2017, domnul Tudorel Toader, ministrul justiţiei, a avut o întâlnire cu domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituţională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".
Curtea Constituțională a României a admis, în 27 februarie, sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13. Judecătorii CCR au motivat decizia privind existenţa unui conflict instituţional între DNA şi Guvern prin faptul că, prin conduita sa, Parchetul General – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare unui act normativ.
Astfel, motivarea conflictului DNA-Guvern, judecătorii CCR au transmis că argumentele expuse impuneau organului judiciar soluţia de clasare, fără a efectua acte de urmărire penală. Asta ca urmare a incidenţei art.16 alin.(1), întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror.
„În condiţiile în care începerea urmăririi penale presupune activităţi de cercetare şi anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul şi-a îndeplinit atribuţiile de legiuitor delegat, acţiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acţiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcţionare a acestei autorităţi sub aspectul actului legiferării", a precizat Curtea Constituţională, în motivare.
