» Sefii de partide si liderii din imediata lor apropiere petrec mai mult timp prin studiourile de televiziune decat in Parlament.
» In luna alegerilor locale si in cele premergatoare s-au injumatatit sedintele "alesilor" si s-a multiplicat vertiginos numarul proiectelor legislative adoptate tacit.
» In ceea ce priveste acordarea votului, PSD si PC s-au manifestat mai degraba ca formatiuni sustinatoare ale Guvernului PNL-UDMR decat ca partide de opozitie.
Pentru presedintii mircea Geoana, Marko Bela, Daniela Popa si Corneliu Vadim Tudor, dar si pentru lideri precum Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Crin Antonescu, Gheorghe Flutur, Miron Mitrea, Titu Gheorghiof, Vasile Blaga, Verestoy Attila, Gheorghe Copos si Lavinia sandru, sedintele Parlamentului nu au suscitat interes nici in sesiunea februarie-iunie 2008, acestia aflandu-se intr-un top al chiulangiilor, intocmit si publicat ieri de Institutul pentru Politici Publice.
Recordul l-a inregistrat insa fostul deputat PRM Daniela Buruiana Aprodu, care a reusit "performanta" de a nu vota niciodata in ultima sesiune parlamentara. La categoria "participare la mai putin de un sfert dintre sedinte" se mai incadreaza Ioan Turc (PNL, 2%), Miron Mitrea (PSD, 4%), Bogdan Pascu (PC, 6%), Titu Gheorghiof (PNL, 8%), Liviu Almasan (PD-L, 9%), Floriana Ruxandra Jipa (PRM, 13%), Dan Ioan Popescu (PC, 16%) si Lavinia sandru (PIN, 22%). La polul opus, al deputatilor care au participat la cele mai multe sedinte, se afla liberalul Adrian-Sirojea Mihei si peremistul Ioan Iuliu Furo, care au fost prezenti la 98% dintre lucrari. In ceea ce priveste prezenta pe grupuri parlamentare in Camera Deputatilor, cele mai constiincioase sunt grupul UDMR si cel al minoritatilor nationale, in vreme ce grupurile PC si PRM numara cei mai multi chiulangii.
La Senat situatia este si mai dezastruoasa, media prezentei fiind cu aproape 20% mai mica decat la Camera Deputatilor. Cele mai multe absente sunt contabilizate de IPP in dreptul presedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, care a participat la doar 1% din voturile in plen. La un numar mic de sedinte au fost prezenti si Vasile Blaga
(PD-L, 2%), Mircea Geoana (PSD, 4%), Marko Bela (UDMR, 4%), Sorin Oprescu (ex-PSD, 4%), Cristian Diaconescu (PSD, 5%), Gheorghe Copos (PC, 7%), Verestoy Attila (UDMR, 10%), Aristide Roibu (PSD, 13%) si Gheorghe Flutur (PD-L, 16%).
IPP a remarcat si faptul ca, in calitate de lideri ai grupurilor parlamentare PSD, Ion Iliescu si Viorel Hrebenciuc nu au asistat niciodata la sedintele Birourilor Permanente. In topul senatorilor constiinciosi conduc liberalul Ioan Corodan (a participat la 92% dintre sedinte), democrat-liberalul Gheorghe David (91%), udemeristul Nemeth Csaba (90%) si social-democratul Niculae Marasescu (88%).
Toate acestea, in conditiile in care in lunile aprilie, mai si iunie s-a injumatatit practic numarul sedintelor de plen la care trebuiau "alesii" sa participe: patru sedinte fata de noua cate au fost in luna februarie. Chiar si asa, parlamentarii nu au reusit sa evite adoptarea tacita, crescand exponential numarul proiectelor de legi care au ajuns sa fie considerate adoptate, chiar daca nu au facut obiectul dezbaterilor. La Camera Deputatilor, in calitate de prima camera sesizata, au fost discutate si votate 54 de proiecte, in vreme ce numarul celor adoptate tacit s-a ridicat insa la 42! Domeniile "acoperite" tacit au fost dintre cele mai importante: de la activitatea CNSAS si statutul specialistului din cadrul DNA la statutul personalului didactic si construirea de camine pentru studenti.
IPP a monitorizat si modul in care au votat "alesii", rezultand ca distinctia dintre putere si opozitie s-a atenuat simtitor, in conditiile in care tot mai multe proiecte legislative sunt adoptate prin consensul tuturor partidelor sau gratie unor aliante aparent ciudate. 31% dintre deciziile Camerei si 38% dintre cele ale Senatului au fost luate prin consens, in vreme ce PSD si PC s-au manifestat mai degraba ca formatiuni sustinatoare ale Guvernului PNL-UDMR decat ca partide de opozitie. Impotriva initiativelor Executivului s-au manifestat, aproape constant, senatorii si deputatii PD-L si PRM.
In ultima sesiune parlamentara s-a observat, de asemenea, o scadere a loialitatii "alesilor", in sensul ca tot mai multi senatori si deputati au votat altfel decat colegii de grup, de unde rezulta scaderea disciplinei de vot si, implicit, a controlului exercitat de partid asupra reprezentantilor sai.
INVIZIBILI
» Opt deputati si patru senatori nu au semnat nici o initiativa legislativa, iar alti zece deputati si cinci senatori si-au pus numele pe un singur proiect de lege. Totodata, 55 de deputati nu au adresat membrilor Guvernului nici o intrebare sau interpelare.
INFLATIE
» Cele mai multe propuneri au fost depuse de senatorii si deputatii PRM, recordul revenindu-i lui Gheorghe Funar, a carui semnatura apare pe nu mai putin de 262 de propuneri. Dintre acestea, 177 au fost respinse definitiv, de unde rezulta o eficienta deosebit de scazuta si, totodata, intarzierea sau blocarea procesului de legiferare.
SCUZE
» Secretarul general al Camerei Deputatilor, liberalul Titu Gheorghiof, a declarat, referitor la raportul IPP, ca va analiza daca a lipsit ori a fost prezent.
"Din ceea ce stiu eu, nu prea am lipsit eu de la vot. O sa ma uit si eu sa vad in ce zile, sa analizez daca am fost. Habar nu am", a comentat Gheorghiof. Pe de alta parte, presedintele UDMR, Marko Bela, si-a justificat absenta de la lucrarile parlamentare prin atributiile pe care le are la nivelul Uniunii si prin coordonarea reprezentantilor UDMR in Guvern. "Unii au o prezenta si mai scazuta decat mine", a mai spus Marko Bela.
La randul sau, deputatul PC Bogdan Ciuca a aratat ca nu se simte vizat de raportul IPP. "Nu ma simt vizat, pana si in vacantele parlamentare sunt prezent in Parlament. Am fost si ieri, si astazi in Parlament. Cred ca sunt cu prezenta cea mai sustinuta si constanta, chiar daca nu demonstrata prin vot", a declarat Ciuca.
Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a calificat, in schimb, raportul IPP drept "o diversiune lansata din zona Palatului Cotroceni".
