MAE a precizat, marţi, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX, că declaraţiile lui Dmitri Rogozin, fost reprezentant al Rusiei la NATO, reprezintă probabil o reacţie faţă de intrarea în vigoare, la 23 decembrie, a Acordului privind scutul, dar că acestea sunt „eronate”.
„Afirmaţiile domnului Rogozin, fost reprezentant al Rusiei la NATO, reprezintă probabil o reacţie faţă de intrarea în vigoare, la 23 decembrie 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, care constituie un moment important în procesul de creare a sistemului NATO de apărare antirachetă. Afirmaţiile domnului Rogozin sunt eronate”, consideră MAE.
Ministerul precizează că, în măsura în care Rogozin se referă la chestiunea comenzii şi controlului sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, „acestea urmează a fi exercitate de către NATO, în conformitate cu regulile de angajare şi celelalte reguli specifice care sunt în curs de stabilire în cadrul Alianţei”.
„România este parte integrantă şi joacă un rol activ în acest proces, iar Acordul intrat în vigoare pe 23 decembrie 2011 prevede în art. VI cooperarea româno-americană dedicată special acestui obiectiv”, adaugă Ministerul român de Externe.
MAE precizează totodată că, în urma aplicării Acordului, care este în deplină conformitate cu deciziile luate de Alianţă la Summit-ul de la Lisabona din 2010, Baza Deveselu va deveni o locaţie antirachetă integrată în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
„În ceea ce priveşte gradul de protecţie a teritoriului României faţă de eventuale atacuri, domnul Rogozin introduce de asemenea o ipoteză eronată atunci când arată, potrivit ştirii de presă care îl citează, că europenii ar fi devenit «ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de retaliere, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane». Conform art. III alin. 4 din Acord, SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României, precum şi să apere România contra ameninţării în creştere reprezentate de proliferarea rachetelor balistice şi împotriva unui potenţial atac cu rachete balistice”, precizează MAE.
Ministerul mai precizează că intrarea în vigoare a Acordului, în intervalul de timp prognozat la momentul începerii negocierilor, va permite păstrarea ritmului necesar pentru realizarea sistemului NATO antirachetă în orizontul de timp preconizat.
„Partea română speră totodată că partea rusă va arăta disponibilitatea necesară pentru a fi posibile progrese pentru realizarea înţelegerilor NATO-Rusia de la Lisabona în vederea atingerii obiectivelor cooperării în domeniul apărării antirachetă între cei doi parteneri”, se mai arată în răspunsul transmis de MAE.
Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie, a intrat în vigoare la 23 decembrie.
Noul vicepremier rus Dmitri Rogozin, fost ambasador la NATO, a ridiculizat luni România pentru că a permis instalarea unor elemente ale sistemului american antirachetă pe teritoriul său, afirmând că Bucureştiul nu va avea acces la acestea, relatează Russia Today în pagina electronică.
„Noi am analizat acordul pe care americanii l-au semnat cu românii” pentru instalarea de interceptori de rachetă aparţinând Statelor Unite în România, în cadrul sistemului european antirachetă, a declarat luni Rogozin, ambasadorul Rusiei la NATO din 2008, în faţa unor ofiţeri din cadrul forţelor aerospaţiale ruse, în cursul unei vizite la o unitate din Krasnoznamensk.
„Românii pot să creadă că sunt operatori importanţi în interceptarea rachetelor, dar chiar şi comandantul bazei, un militar român, va avea dreptul să intre doar în anticameră”, a continuat el. Comandantul român al viitoarei baze de la Deveselu nu va vizita niciodată staţia de control, a apreciat vicepremierul rus, pentru simplul motiv că baza este americană şi nu NATO, a adăugat Rogozin, citat de Russia Today.
Noul vicepremier le-a mai spus ofiţerilor ruşi că, în opinia sa, Washingtonul i-a convins pe europeni că au nevoie de „implicarea constantă a Statelor Unite în afacerile lor interne”, rezultatele unei asemenea relaţii fiind mai mult decât defavorabile pentru europeni. Aceştia au devenit „ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de răzbunare”, fără ca măcar să aibă acces la tehnologiile americane, a mai apreciat fostul ambasador rus la NATO.
Această situaţie este „extraordinar de ironică”, având în vedere contribuţia tuturor ţărilor occidentale la dezvoltarea unor astfel de sisteme, care rămân totuşi sub control american, a mai apreciat adjunctul lui Vladimir Putin, citat de televiziunea rusă.
Deşi Germania şi Rusia au devenit democraţii moderne cu sisteme de piaţă liberă, NATO se teme în continuare atât de renaşterea fostului stat nazist, cât şi de a celui sovietic, le-a spus el ofiţerilor ruşi. Germanilor nu li se permite să formeze nici măcar o brigadă, pentru o anumită operaţiune, tocmai din cauza acestei temeri, a argumentat Rogozin, numit săptămâna trecută de preşedintele rus Dmitri Medvedev vicepremier responsabil de apărare.
