Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, marţi, Parlamentului, să reexamineze Legea care prevede că departamentele universităţilor pot deveni entităţi dinstincte, care să organizeze programe de studii de licenţă şi master sau doctorat, invocând lipsa criteriilor de control şi performanţă, informează Mediafax.
Legea pentru modificarea articolului 133 din Legea educației naționale nr. 1 din 2011, trimisă de preşedinte spre reexaminare, prevede că departamentele universităţilor vor putea funcționa ca entităţi distincte, cu sau fără buget de venituri și cheltuieli, cu statut și regulament propriu, aprobate prin hotărâre a Senatului universitar. Mai mult, potrivit actului normativ, în cadrul departamentului se pot organiza și gestiona programe de studii de licență, master sau doctorat în condițiile de acreditare prevăzute de lege.
În cererea de reexaminare se menționează că noul statut juridic pe care departamentele îl dobândesc ”se impune a fi însă reanalizat din perspectiva consecințelor pe care le generează în planul asigurării calității actului educațional, a corelării cu dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a efectelor pe care noua reglementare le-ar putea produce ca urmare a intrării sale în vigoare în cursul anului universitar 2015-2016”.
Președintele arată, în cererea de reexaminare, că prin legea transmisă la promulgare departamentele universităților ar dobândii atribuții echivalente cu cele ale facultăților în ceea ce privește gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeași procedură de înființare.
”Articolul 132 alineat (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede că facultatea este unitatea funcțională care elaborează și gestionează programele de studii. Or, potrivit dispozițiilor articolului 133 alineat (1), coroborate cu cele ale alineatului (4) din legea transmisă la promulgare, departamentului i se conferă posibilitatea de a organiza și gestiona programe de studii de licență, master sau doctorat în condițiile de acreditare prevăzute de lege. Altfel spus, prin efectul legii transmise la promulgare, departamentele dobândesc atribuții echivalente cu cele ale facultăților în ceea ce privește gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeași procedură de înființare. În plus, consiliile facultăților ar putea fi excluse din procesul decizional de înființare a unui program de studiu de licență, masterat sau doctorat, în cazul în care un astfel de program este inițiat de către consiliul departamentului”, se menționează în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului.
În același document se mai menționează că ”o asemenea suprapunere de ordin funcțional și structural este de natură să genereze confuzii și inconsecvență la nivel decizional și managerial, cu grave consecințe asupra activității instituțiilor de învățământ superior”, iar această „suprapunere de atribuţii” poate duce și la eludarea dispozițiilor Legii educației privind mecanismele de verificare și control aplicabile instituțiilor de învățământ superior.
”În acest sens, considerăm că simpla trimitere în conținutul normativ al articolului 133 alin. (4) la condițiile de acreditare prevăzute de lege nu numai că este insuficientă, dar poate lipsi de aplicabilitate capitole întregi din Legea nr.1/2011 în ceea ce privește mecanismele de asigurare a calității actului educațional unui întreg ciclu de studii. Astfel, Secțiunea a 12-a din Capitolul III al Legii educației naționale nr. 1/2011, respectiv art.158-170, reglementează, distinct și în detaliu, studiile universitare de doctorat, precum și procedura de evaluare a școlilor doctorale. Potrivit acestor norme, programele de studii universitare de doctorat se organizează în școli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Fiecare școală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte. Evaluarea se face pe baza performanței și a capacității instituționale a instituției organizatoare de studii universitare de doctorat, din care face parte școala doctorală, iar sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educației, pe baza propunerilor comune ale instituțiilor abilitate, fiecare școală doctorală fiind evaluată din 5 în 5 ani. Or, inexistența unor norme exprese în conținutul legii transmise la promulgare poate conduce la concluzia că toate aceste prevederi privind asigurarea calității unui întreg ciclu de studii nu sunt, în mod obligatoriu, aplicabile și departamentelor ca unități organizatoare de studii de doctorat”, se mai arată în cererea de reexaminare.
De asemenea, preşedintele atrage atenţia că, oferindu-se posibilitatea ca aceste departamente să devină entităţi cu buget propriu, se creează premisele încălcării normelor cu privire la răspunderea publică a instituțiilor de învățământ superior, în absenţa unor norme clar stabilite în lege.
O altă problemă ridicată de președinte se referă și la lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi, fapt care ar putea „genera confuzie în sistemul de învățământ” şi „derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calității actului educațional, precum și a interesului educațional al studenților.
”Legea pentru modificarea art. 133 din Legea educației naționale nr. 1/2011 atrage după sine modificări semnificative referitoare la cadrul normativ privind autorizarea, acreditarea și asigurarea calității instituțiilor de învățământ superior și a structurilor acestora, precum și a programelor de studii organizate la nivel național și la nivelul universităților. Din această perspectivă, apreciem că lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi poate genera confuzie în sistemul de învățământ și poate permite, pe fondul unui vid de reglementare, derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calității actului educațional, precum și a interesului educațional al studenților. În acest context, apreciem că ar fi fost oportun ca legea să conțină ca reper începerea unui an universitar”, se mai menționează în cererea de reexaminare.
Legea fost iniţiată de 11 parlamentari PSD, PNL, UDMR şi ALDE, printre care şi Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu, Marko Bela şi Cristiana Anghel.
