» Prin derogare, nu mai este obligatoriu ca la referendum sa participe jumatate plus unu din alegatori.
» Modificarea legislativa il vizeaza doar pe Basescu, el putand fi astfel demis in mod repetat.
» In schimb, pentru primari, consilieri si presedinti de consilii locale functioneaza alte reguli pentru demitere.
Decizia de joi a Curtii Constitutionale este una cu dedicatie speciala pentru presedintele Traian Basescu.
In Romania, organizarea si desfasurarea unui referendum erau reglementate de Legea 3/2000. Potrivit acestui act normativ, referendumul era valabil daca la el participau cel putin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale. Dupa aceasta regula s-a desfasurat referendumul din 2003 pentru modificarea Constitutiei si a ramas in istorie efortul titanic depus de Octav Cozmanca pentru obtinerea prezentei la urne.
Dupa declansarea procedurii de suspendare a presedintelui Traian Basescu, coalitia antiprezidentiala formata din PSD, PNL, UDMR, PC si PRM a trecut la modificarea Legii referendumului. Parlamentarii acestor partide chiar au invocat experienta complicata a anului 2003 in sprijinul modificarii legii. Ultima modificare prevedea o derogare de la regula generala privind valabilitatea referendumului: "Prin derogare de la art. 5 alin. (2) – demiterea presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum."
In realitate insa legea referendumului a ramas intacta daca este vorba de alte cazuri decat demiterea presedintelui. De exemplu, daca ar fi in discutie modificarea Constitutiei pentru ca referendumul sa fie valid ar fi necesara prezenta a jumatate plus unu din numarul total al alegatorilor.
In timp ce partizanii presedintelui Traian Basescu sustin ca legea ar trebui sa intre in vigoare la viitorul referendum, adversarii presedintelui par hotarati sa transeze lucrurile rapid. Purtatorul de cuvant al lui Vacaroiu, Andrei Alexandru, a declarat ca presedintele interimar Nicolae Vacaroiu nu are alta optiune decat sa promulge modificarea Legii referendumului, avand in vedere ca aceasta a fost trimisa o data Parlamentului si a precizat ca modificarea va fi in vigoare la 19 mai.
Debarcare grea de la Primarie
O alta ciudatenie: in comparatie cu presedintele, un primar de comuna sau de municipiu isi pierde mai greu mandatul primit de la electorat. Procedurile prin care un edil ajunge sa fie suspendat sau demis din functie nu sunt grevate de prea mult subiectivism. Daca suspendarea presedintelui este decisa de votul majoritatii parlamentarilor, care nu sunt obligati sa tina cont de opiniile judecatorilor Curtii Constitutionale, un primar nu poate fi inlaturat din functie decat in doua situatii: fie pe numele sau a fost emis un mandat de arestare preventiva, fie nu mai este dorit de cel putin 25% din locuitorii unitatii teritoriale pe care o conduce. In prima situatie, primarul tot mai are o sansa. Daca edilul este gasit nevinovat de instantele judecatoresti, suspendarea inceteaza si mandatul poate fi reluat. In ce priveste a doua situatie, daca 25% din populatia cu drept de vot a unei localitatii este nemultumita de primar, se poate solicita organizarea unui referendum. La acest capitol, primarul este mai greu de demis decat presedintele tarii. Potrivit legislatiei, pentru ca referendumul privind soarta primarului sa fie validat, la urne trebuie sa se prezinte jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot ai localitatii respective. Aceasta este insa doar varianta ipotetica. Incercarea de a demite un primar prin intermediul referendumului este mai mult decat greoaie. Cat despre varianta suspendarii ca urmare a cercetarilor penale, in acest caz totul este jucat in instante. De obicei, anchetele incep dupa ce primarul aflat in culpa isi termina mandatul, asa cum s-a intamplat cu fostul edil al Bacaului, Dumitru Sechelariu.
Consilierii si presedintii de consilii judetene, si mai greu de atins
Ocrotiti de lege pe perioada exercitarii mandatului lor, consilierii locali nu-si pot pierde functiile decat in cazul in care sufera o condamnare penala ramasa definitiva. Insa si aceasta situatie este discutabila. Potrivit Legii 215/2001, mandatul de consilier inceteaza doar daca cel in cauza a primit o condamnare cu privare de libertate. Daca instanta a fost darnica si i-a acordat o pedeapsa cu suspendare, consilierul se poate reintoarce la munca. In ce priveste suspendarea unui unui consilier local, acest lucru se poate produce doar daca exista un mandat de arestare preventiva.
Legislatia nu prevede nici o alta masura de sanctionare cu pierderea functiei pentru consilieri. Spre deosebire de primari, odata alesi in functii, consilierii nu raspund nici macar in fata electoratului. Pentru ei nu exista institutia referendumului. Alesi in urma aliantelor constituite la nivelul fiecarui judet, presedintii consiliilor judetene au in fata legii acelasi regim ca si consilierii simpli.
Desi au existat scandaluri financiare si dosare penale deschise pe numele unor consilieri, s-au inregistrat prea putine cazuri in care alesii locali au fost suspendati. Relevant este cazul presedintelui judetean Vrancea, Marian Oprisan. Cercetarile asupra sa au fost demarate din 2004, dosarul a fost trimis instantelor anul trecut, iar de atunci nu s-a mai auzit nimic. Cum nu a fost arestat si inca nu este condamnat, Oprisan se bucura in fata legii de prezumtia de nevinovatie.
"Alesii" au imunitate
Dintre toti cei ce beneficiaza de votul direct al electoratului roman, parlamentarii sunt alesii cu cel mai ridicat grad de protectie in fata legii. Senatorii si deputatii sunt greu de adus in instanta si imposibil de demis. Chiar si in conditiile in care un parlamentar ar suferi o condamnare penala, el si-ar putea mentine linistit functia. Desi reala, aceasta este o situatie, practic, imposibila. Pentru ca beneficiaza de imunitate, parlamentarii nu pot fi cercetati oricum. Este necesar votul plenului pentru ca procurorii sa primeasca permisiunea de a retine sau aresta un parlamentar. O procedura asemanatoare este si in cazul unei perchezitii. In cazul fostului premier Adrian Nastase, de exemplu, deputatii nu le-au permis procurorilor sa efectueze o perchezitie la domiciliul celui cercetat penal. Desi pana la urma dosarul Nastase a fost trimis la instantele de judecata, totul a fost blocat prin interventia la CC.
Iorgovan: "Putem sa-l suspendam si pe Vacaroiu"
Senatorul PSD Antonie Iorgovan a declarat ieri, intr-o emisiune televizata, ca si presedintele interimar, Nicolae Vacaroiu, poate fi suspendat din functie, in cazul in care refuza sa promulge Legea referendumului in forma adoptata de Parlament. Iorgovan a spus ca Vacaroiu are obligatia, prevazuta de Constitutie, de a semna decizia data joi de Curtea Constitutionala in privinta demiterii presedintelui cu majoritate simpla de voturi la referendum. Intrebat ce se va intampla in cazul in care Vacaroiu refuza sa semneze aceasta decizie si sa promulge Legea referendumului, Iorgovan a raspuns: "Putem sa-l suspendam si pe domnul Vacaroiu daca nu-si indeplineste atributiile constitutionale. Scrie in Constitutie ca putem sa-l suspendam si pe el. Avem toate articolele necesare. Nu poate sa nu promulge legea". (A.V.D.)
