După ce au vorbit despre „eliberarea” Ungariei de FMI, politicienii de la Budapesta s-au răzgândit. În mod similar, politicienii români care lăudau în 2010 „curajul” Ungariei admit acum că a fost „o greşeală imensă” suspendarea acordului cu FMI şi UE.
„După ce actualul acord stand-by va expira în octombrie, Ungaria nu va mai avea nici o legătură cu instituţia internaţională”, declara în iulie 2010, referindu-se la colaborarea cu FMI, premierul Viktor Orban. „Am considerat mereu înţelegerea cu FMI o moştenire forţată. Nu cred că este normal ca economia Ungariei să nu stea pe propriile picioare. Eliberarea noastră de FMI este un pas înainte către autodeterminarea naţională”, spunea tot şeful Executivului de la Budapesta. Cu promptitudine, unii reprezentanţi ai opoziţiei dâmboviţene au salutat atunci decizia Ungariei şi au susţinut că România ar trebui să procedeze la fel şi să iasă dintr-un acord catalogat drept „sinucidere naţională”.
„Admir poziţia unor ţări care au zis: «Stimaţi oameni de la FMI, noi ne descurcăm mai bine fără voi». Boala crizei mondiale este ca gripa aviară, se învârte peste tot în lume. Dacă alte ţări au trecut mai uşor, ţări ca România îşi accentuează boala, umblăm în pielea goală”, declara, la sfârşitul lunii iulie 2010, liderul PSD, Victor Ponta. „Nu am nici o încredere în expertiza FMI în ce priveşte România. A dovedit într-un an şi jumătate că nu poate să prevadă nici până la lungul nasului”, spunea în aceeaşi perioadă fostul ministru de Finanţe Varujan Vosganian (PNL), în timp ce omul de afaceri liberal Dinu Patriciu arăta că românii trebuie să identifice, „ca şi alţii înaintea noastră, o metodă rapidă, astfel încât să îi trimitem acasă” pe reprezentanţii FMI, deoarece „nu ştiu nimic despre economia românească”.
Acum, când forintul a ajuns la un minim istoric faţă de euro, au crescut puternic costurile la care se finanţează statul şi pare doar o chestiune de timp până când agenţiile de rating vor retrograda Ungaria la categoria „junk”, politicienii de la Budapesta se întorc spre FMI. Au fost deja anunţate FMI şi CE despre intenţiile guvernului ungar, iar discuţiile ar putea începe înainte de Crăciun, urmând ca ele să se încheie în ianuarie sau februarie 2012.
Ce spune acum opoziţia
„Intenţia guvernului de la Budapesta este o soluţie de avarie. Din păcate, orgoliul premierului maghiar a făcut ca Ungaria să ajungă într-o situaţie destul de critică”, a declarat, pentru România liberă, senatorul PSD Sorin Marius Bota, vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe. Social-democratul admite că suspendarea acordului cu FMI, din 2010, a fost „o greşeală imensă” a autorităţilor maghiare, dar nu poate explica de ce opoziţia din România susţinea că şi ţara noastră ar trebui să procedeze la fel. „Eu nu am declarat aşa ceva. Recunosc însă că nu sunt un fan al politicilor FMI, dar depinde şi în ce context faci apelul la FMI. Contează cât de mult înghiţi de-a gata soluţiile pe care ei ţi le dau. Reprezentanţii FMI nu sunt o sperietoare, dar văd lucrurile foarte «la rece» şi măsurile lor sunt uneori foarte crude”, a mai explicat senatorul PSD. Ex-ministrul liberal Varujan Vosganian a refuzat însă să comenteze. „Mă deranjezi duminică la prânz cu lucruri de-astea. Lasă, lasă… vorbim altădată”, a fost răspunsul sec al liderului PNL.
Ce se va discuta în 2012
Reprezentanţii USL au susţinut, în repetate rânduri, că odată ajunşi la putere vor renegocia, dacă nu chiar suspenda, acordul cu FMI, CE şi Banca Mondială. Promisiunea va fi, cu siguranţă, reiterată în 2012, în contextul campaniilor electorale, mai ales că poate fi legată foarte uşor de refuzul Guvernului Boc de a indexa pensiile şi a majora salariile bugetarilor de la 1 ianuarie 2012. Momentan, coaliţia a impus în Parlament îngheţarea pensiilor şi a salariilor, dar Guvernul a discutat cu FMI posibilitatea ca, în funcţie de evoluţia economiei şi a bugetului de stat, să poată fi aplicate indexări şi majorări în partea a doua a anului 2012. Discuţiile vor continua în 2012 şi pe marginea ţintei de deficit pentru 2013 (0%), angajamentul autorităţilor de la Bucureşti fiind catalogat de opo-
ziţie drept „neserios” şi „iresponsabil”.
