Anuntata si asteptata de unii, demisia Cabinetului Tariceanu nu s-a produs. Opozitia s-a intrecut in ultimele zile in declaratii de genul “poporul roman a avut parte de cel mai slab guvern”, speculand simultan pe ideea ca demisia si alegerile anticipate pot determina amanarea intrarii tarii noastre in UE din cauza masurilor numeroase de reforma ce trebuie adoptate si a angajamentelor luate ce se impun a fi respectate. Va propunem ca, dincolo de declaratiile demagogice ale unora si altora, sa facem bilantul celor sase luni de guvernare Tariceanu prin prisma masurilor legislative prioritare pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, luand ca etalon Programul legislativ pentru semestrul I al anului 2005.
Prioritate la armonizarea legislativa au avut domeniile “sensibile” precum lupta impotriva coruptiei, drepturile omului, Justitia si Afacerile Interne (JAI), dar si politica sociala si ocuparea fortei de munca.
In lupta impotriva coruptiei la nivel de lege stam bine
Armonizarea legislatiei cu reglementarile comunitare constituie o obligatie juridica ce decurge din Acordul European de Asociere Romania-Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 20 din 1993. In baza Hotararii Guvernului nr. 402 din 2004 Ministerul Integrarii Europene (MIE) avizeaza, in mod obligatoriu, proiectele de acte normative care privesc compatibilizarea legislatiei romanesti cu normele comunitare. In acest context, MIE a propus iar Guvernul a adoptat Programul legislativ prioritar (la nivel de lege) pentru integrarea in Uniunea Europeana pentru semestrul I al anului 2005. Programul contine legi relevante atat pentru capitolele de negociere, cat si pentru criteriile politice si economice pe care trebuie sa le indeplineasca Romania. Tot-odata a fost prevazuta obligatia ca toate proiectele de lege sa fie supuse Parlamentului spre dezbatere si adoptare in procedura de urgenta, potrivit articolului 76, alineatul 3 din Constitutie. In total, programul contine 64 de legi, impartite pe criterii si capitole. Din acestea au “trecut” de Guvern 46 de proiecte de legi, aflate in diferite faze: adoptate de Parlament si promulgate de presedintele Traian Basescu, adoptate de Parlament si in faza de promulgare la presedintie, in procedura parlamentara la Senat, respectiv la Camera Deputatilor. Inca de la inceputul mandatului, prioritate au avut actele normative care vizeaza lupta impotriva coruptiei, Justitia si Afacerile Interne, domenii asupra carora oficialii europeni au atras atentia in nenumarate randuri ca Romania nu corespunde exigentelor.
Teama de hoti si declaratiile de avere
In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, au fost adoptate doua legi: 90 si 158 din 2005. Primul act normativ aproba ordonanta de urgenta a Guvernului care modifica si completeaza Legea nr. 115 din 1999 privind responsabilitatea ministeriala. Inainte de a deveni lege proiectul a stat aproape doua luni pe la Camera Deputatilor si Senat, trecand pe la vreo sase comisii parlamentare. Am putea spune ca a mers repede, daca raportam la cel de-al doilea act normativ, Legea 158 care aproba mult controversata ordo-nanta pentru modificarea formularelor pentru declaratiile de avere si interese. Ne amintim foarte bine cat de mult s-au incercat trenarea proiectului si modificarea lui in esenta, alesii fiind dispusi sa invoce chiar si teama de hoti pentru a nu fi pusi sa-si declare adevaratele averi.
Mutilarea legilor justitiei
Apoi la Capitolul JAI, pentru care oficialii europeni au avertizat repetat ca sunt inregistrate intarzieri, s-au adoptat noua masuri legislative, aproape jumatate fiind trecute prin asumarea raspunderii Guvernului in Parlament. Se cunoaste decizia Curtii Constitutio-nale, sesizata de PSD, PRM si Inalta Curte de Casatie si Justitie, la fel cum se cunoaste si “amputarea” adusa in Parlament legilor prin care se viza reforma justitiei. Merita mentionat insa ca unul din proiectele pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, cel privind organizarea si functionarea instantelor si parchetelor militare, in-trase in Parlament la sfarsitul lunii august 2004. Desi fusese solicitata procedura de urgenta, proiectul a stat la Camera Deputatilor pana pe 19 octombrie 2004, dupa ce a fost de doua ori retrimis la Comisia juridica. Ajuns in sfarsit si la Senat, pe 21 octombrie 2004, proiectul a fost inaintat membrilor comisiilor juridica, pentru aparare si pentru integrare europeana. Termenul era 8-9 noiembrie. La inceputul lunii aprilie 2005 nu se intorsese decat… un aviz, de la Comisia pentru aparare.
Capitolul “Drepturile omului”, taras-grabis pe la comisii
Parte a Criteriilor politice pe care tara noastra trebuie sa le indeplineasca in perspectiva aderarii la UE, Drepturile omului cuprindeau sase masuri legislative. Dintre acestea doar unul a parcurs procedura parlamentara obisnuita, pentru restul Guvernul apeland tot la asumarea raspunderii. Si cum s-ar fi putut altfel incadra in timpul impus, daca ne uitam ca un alt proiect de lege, cel privind statutul minoritatilor nationale din Romania, sta la Senat din 26 mai. Pe 1 iunie proiectul a fost trimis la sapte comisii, urmand ca doua sa intocmeasca raport iar cinci sa-si dea avizul pana in 14-15 iunie. Sesiunea parlamentara s-a incheiat iar de primit s-au primit doar patru avize: doua negative, doua favorabile. Despre rapoarte nici nu poate fi vorba, desi s-a depasit demult termenul. Poate acum, inaintea anticipatelor, sa se grabeasca lucrurile, dat fiind ca UDMR a conditionat intr-un fel sustinerea pentru Alianta de adoptarea acestei legi. Tot la capitolul Drepturile omului, prin asumarea raspunderii Guvernului, au trecut legile care reglementau retrocedarea unor bunuri imobile ce au apartinut cultelor religioase din Romania si regimul despagu-birilor banesti aferente imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Prin Parlament se mai afla inca si patru proiecte legislative cuprinse in Capitolul 13, Politica sociala si ocuparea fortei de munca. Doua dintre ele la Senat, doua la Camera Deputatilor.
Restante si la criteriul economic
Pentru indeplinirea Criteriilor economice, la nivel de lege, mai trebuie adoptate doua proiecte: unul vizeaza masuri de urmarire a executarii obligatiilor asumate prin contractele de privatizare a societatilor comerciale, celalalt completeaza si modifica Legea nr. 137 din 2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii. Ambele proiecte figureaza ca fiind finalizate si in curs de intrare in circuitul interministerial de avizare. La capitolele Libera circulatie a marfurilor, respectiv serviciilor au fost adoptate si promulgate doua legi (una modifica si completeaza Legea protectiei muncii, cealalta reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal), iar alte trei proiecte asteapta “cuminti” la Senat. Un numar de patru proiecte nu au intrat inca in procedura legislativa, fiind in curs de elaborare sau in circuitul de avizare interministeriala. O alta restanta se inregistreaza la Libera circulatie a capitalurilor. Ultimul proiect netransformat inca in lege (care priveste dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenu-rilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine) a fost inregistrat spre dezbatere la Senat in urma cu cinci zile. La acesta se mai adauga doua proiecte restante la capitolul Dreptul societatilor comerciale (unul vizeaza modificarea si completarea Legii protectiei topografiilor circuitelor integrate, celalalt modifica Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe). In ceea ce priveste Agricultura, a fost adoptata o lege (de aprobare a unei ordonante de urgenta care la randul ei modifica si completa o alta ordonanta privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor), alte doua proiecte sunt in asteptare la Senat (vor reglementa sistemul de certificate si sistemul de garantii la importul si exportul produselor agricole) iar alte patru sunt in curs de elaborare sau avizare interministeriala. Cele mai napastuite capitole din punctul de vedere al legilor care trebuiau adoptate sunt Politica in domeniul transporturilor si Energia, la acesta din urma nefiind adoptata nici o lege din cele prioritare in perspectiva integrarii in UE.
