15 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăSportInițiativa cetățenească privind autonomia Ținutului Secuiesc, susținută public de Laszlo Tokes. UDMR...

Inițiativa cetățenească privind autonomia Ținutului Secuiesc, susținută public de Laszlo Tokes. UDMR vrea o discuție deschisă despre protecția minorităților din România

UPDATE 14.55: Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlățean, a declarat pentru News.ro, că autonomiei Ținutului Secuiesc este “o obsesie recurență” a celor ce promovează acest tip de autonomie “politică cu fundament etnic”. Titus Corlățean mai spune că nu dă “niciun fel de șansă de reușită” acestui proiect în Parlament.

Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice (inclusiv adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede că “autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român”, pentru că deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe.

Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele județe Covasna, Harghita, precum și scaunul istoric Mureș.

Regiunea autonomă va fi împărțită în 8 “scaune” ce vor reprezenta teritorii tradiționale secuiești, fiecare cu o reședință. Ca limbă oficială, Ținutul Secuiesc va avea limba maghiară. Aceasta va fi folosită în învățământ, în cultură, în justiție și în administrație.

În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleşi prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituţia va fi însărcinată cu organizarea instituţiilor şi va reprezenta regiunea, cu unele competenţe apropiate Consiliilor Judeţene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnaţi, care vor aplica deciziile Consiliului şi va exercita funcţii de control şi administrare, precum şi bugetare. Articolul 33 al iniţiativei prevede că această Comisie va putea “dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio”. Tot Comisia va fi cea care va numi funcţionari publici în diverse funcţii, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu.

Președintele acestui ținut ar fi ales de către cetățeni prin alegeri libere și generale, prin vot secret și discret și va fi “înscăunat” pentru patru ani.

Preşedintele va putea fi eliberat din funcţie prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului.

Potrivit propunerii legislative, preşedintele va propune Guvernului data desfăşurării alegerilor din teritoriul regiunii, promulgă deciziile luate de Consiliu, solicită CCR control prealabil pe decizii şi poate solicita referendumuri.

La nivelul scaunelor, vor fi înfiinţate instituţii noi de administrare, precum Consiliile şi Comisiile, care vor prelua la nivel local competenţele autorităţilor actuale în toate domeniile.

Autoritățile locale vor avea un “statut special”. Legea administrației locale va urma să fie modificată pentru ca noile organiste să poată prelua atribuțiile.

“Autorităţile locale dispun de prerogative discreţionare în exercitarea competenţelor transferate”, se arată în proiect.

În proiect se propune ca autoritățile locale să păstreze 90% din impozitul pe venit și 80% din taxele colectate pe teritoriul regiunii.

Despre legătura cu statul român, proiectul presupune ca aceasta să fie făcută cu un singur prefect în regiune, numit de Guvernul României. Acesta ar urma să „vegheze asupra respectării legalității”.

UPDATE 13.55: Liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, a declarat pentru News.ro, referitor la inițiativa cetățenească privind autonomia Ținutului Secuiesc, că este momentul să se discute “foarte deschis” pentru protecția minorităților. El a precizat că o decizie în acest sens va fi luată în ședința grupurilor parlamentare.

„O să fie o procedură parlamentară. Eu cred că este momentul în care probabil vom discuta foarte deschis despre instrumentele pe care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor… Noi nu am avut dezbateri, noi avem un proiect care a fost finalizat, care a fost mult dezbătut cu parteneri sociali şi parteneri politici şi acela încă nu este pe ordinea de zi. Cu privire la forma exactă, la textul acestei propuneri, o să ne poziţionăm când se va discuta în grupurile UDMR”, a precizat liderul deputaților UDMR.


Știrea inițiară:

O inițiativă cetățenească privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost publicată în Monitorul Oficial, ea urmând să fie trimisă către Parlament, împreună cu cel puțin 100.000 de semnături, arată News.ro.

Inițiativa cu pricina stabilește “statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”. Ea a fost elaborată de un comitet de 10 persoane, Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Potrivit legii, membrii din această comisie nu pot fi persoane alese în funcție prin vot universal, persoane numite în funcție de primul-ministru, membri au Guvernului sau membri au vreunui partid politic.

Proiectul mai are și un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituționale, pentru că “vizează, practic, crearea unei entități state distincte, paralelă cu statul național unitar român”. Consiliul Legislativ este, deocamdată, doar consultativ.

Laszlo Tokes, fost parlamentar, este unul dintre susținătorii acestei inițiative cetățenești. El a fost ales președinte al comisiei de inițiativă, iat aceasta a fost susținută în parteneriat cu CNS (Consiliul Național Secuiesc). Cu toate astea, Tokes nu se regăsește pe lista membrilor comitetului de inițiativă înregistrată în Monitorul Oficial.

Articolul 1 din Constituție României prevede că țara noastră “este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”.

Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament. La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse.

După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament.

UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.

 

 

 

 

Cele mai citite

Nepoata lui Sorin Oprescu a ajuns secretar de stat în  Ministerul de Externe 

La sfârșitul acestei săptămâni, premierul Marcel Ciolacu l-a demis pe Iulian Fota din funcția de secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe,...

Diana Șoșoacă a convocat forul de conducere al partidului SOS

Lucrurile par a scăpa de sub control în partidului SOS, condus cu mână de fier de Diana Șoșoacă! Liderul partidului a convocat de...

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă