Premierul Victor Ponta a prezentat, ieri, componenţa noului Cabinet, din care fac parte reprezentanţi ai PSD, PC, UNPR, UDMR. În încercarea de a puncta la capitolul imagine, în an electoral, Victor Ponta a făcut câteva mutări surpriză, numind câţiva independenţi pe locurile PSD.
Printre noile nume ale Guvernului Ponta III se numără cel al fostei atlete Gabriela Szabo, în fruntea Ministerului Tineretului, şi a Ioanei Petrescu, de doar 37 de ani, în fruntea Ministerului Finanţelor. Alţi miniştri au fost pur şi simplu mutaţi de la un minister la altul: Nicolae Bănicioiu (de la Tineret la Sănătate), Rovana Plumb (de la Mediu la Muncă) şi Constantin Niţă (de la Energie la Economie).
Deşi coaliţia PSD-UNPR-PC-UDMR are majoritate, bazându-se pe 318 de voturi, faţă de cele 288 de voturi necesare, Victor Ponta a încercat să obţină şi sprijinul PP-DD. PNL şi PDL au anunţat că vor vota împotriva Guvernului Ponta III. Votul asupra noului Executiv ar urma să aibă loc astăzi în Parlament.
Citeşte şi: Cabinetul Ponta III. Cine sunt noii miniştri. Votul de învestitură ar putea fi cerut mâine
Liviu Dragnea (PSD) – vicepremier, ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale. Şi-a păstrat fără emoţii postul din Executiv, deşi este trimis în judecată în dosarul fraudării referendumului din 2012.
Gabriel Oprea (UNPR) – vicepremier, ministru al Afacerilor Interne. A mai fost ministru de Interne, din partea PSD, în Guvernul Boc, între 23 decembrie 2008 şi 14 ianuarie 2009. PSD i-a retras sprijinul după ce l-a numit pe chestorul Virgil Ardelean în funcţia de director al DGIPI, fără acordul conducerii partidului.
Daniel Constantin (PC) – vicepremier, ministru al Agriculturii. Potrivit dezvăluirilor din presă, Ministerul Agriculturii, aflat sub conducerea lui Daniel Constantin, este în litigiu cu grupul GRIVCO, controlat de Voiculescu, acuzând un prejudiciu de 60 de milioane de euro, în urma privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Kelemen Hunor (UDMR) – vicepremier, ministru al Culturii. A mai fost ministru al Culturii în guvernele Boc şi Ungureanu, între 2009 şi 2012.
Ioana Petrescu (Independent) – ministru al Finanţelor. În vârstă de 37 de ani, a fost până recent, consilierul pe probleme fiscale al şefului Guvernului. Cu un doctorat în Economie la Harvard University, Ioana Petrescu a absolvit Wellesley College (SUA), fiind licenţiată în Economie şi Matematică.
Nicolae Bănicioiu (PSD) – ministru al Sănătăţii. A renunţat la portofoliul Tineretului şi Sporturilor. Este medic stomatolog şi este un apropiat al premierului Victor Ponta. Numele său a fost vehiculat într-un scandal sexual în care au apărut numele mai multor apropiaţi ai lui Victor Ponta.
Dan Şova (PSD) – ministrul Transporturilor şi al Marilor Proiecte. Este unul dintre marii câştigători ai plecării PNL din Guvern, princomasarea Marilor Proiecte, pe care îl conducea, cu Ministerul Transporturilor, controlat anterior de liberali. În 2012, Şova a provocat controverse după ce a negat pogromul de la Iaşi.
Attila Korodi (UDMR) – ministrul Mediului. Deputatul a mai deţinut acest post în Guvernele Tăriceanu şi Ungureanu. Korodi este cunoscut ca un adversar al exploatării de la Roşia Montană, proiect susţinut, pe de altă parte, de premierul Victor Ponta.
Rovana Plumb (PSD) – ministrul Muncii. A fost mutată în această nouă funcţie, după ce a pierdut Ministerul Mediului cedat UDMR. Rovana Plumb a fost europarlamentar între 2007 şi 2012.
Robert Cazanciuc (PSD) – ministru al Justiţiei. A fost contestat de baronii PSD, care l-au considerat prea puţin flexibil în problema incompatibilităţilor, dar a rămas în funcţie graţie sprijinului lui Victor Ponta. A început mandatul ca independet dar s-a înscris, recent, în PSD.
Mircea Duşa (PSD) – ministrul Apărării. Şi-a păstrat fără emoţii portofoliul. “România liberă” a dezvăluit, anul trecut, că Duşa a fost activist PCR şi că nu a trecut acest fapt în CV-ul oficial.
Titus Corlăţean (PSD) – ministru de Externe. A fost reconfirmat în post. Despre Corlăţean, “România liberă” a scris că a devenit conferenţiar universitar folosind în dosarul de candidat o carte de drept ce reproduce integral o altă lucrarepe care tot el o publicase cu un an în urmă.
Constantin Niţă (PSD) – ministrul Economiei. A preluat un portofoliu deţinut anterior de liberali şi a renunţat la postul de ministru delegat pentru Energie.
Gabriela Szabo (Independent) – ministrul Tineretului şi Sporturilor. Campioană olimpică şi mondială la atletism, Szabo i-a fost în ultimele luni consilieră lui Nicolae Bănicioiu, la Ministerul Tineretului.
Remus Pricopie (PSD) – ministru al Educaţiei. Este cunoscut în PSD drept un protejat al fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
Răzvan Cotovelea – ministrul pentru Societatea Informaţională. Este un specialist în fonduri europene, ultima funcţie publică fiind cea de secretar de stat în MAEUR, sub mandatul lui Leonard Orban.
Eugen Teodorovici (PSD) – ministrul Fondurilor Europene. Şi-a păstrat postul din Guvernul Ponta II. Anterior, a fost consilier de stat al premierului Ponta.
Eugen Nicolicea (UNPR) – ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. În ultimii ani, Eugen Nicolicea a fost, în Parlament, unul dintre cei mai activi susţinători ai schimbării reglementărilor privind incompatibilităţile.
Liviu Voinea (PSD) – ministru delegat pentru Buget. A început ca independent în Guvernul Ponta II, dar, recent, s-a înscris în PSD. În Guvernul Ponta I, Voinea a fost secretar de stat la Finanţe.
Bogdan Stanoevici (Indepedent) – ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni. Este de profesie actor, fiind cunoscut pentru roluri în filme precum “Noi, cei din linia întâi”, de Sergiu Nicolaescu, şi “Tertium non datur”, de Lucian Pintilie. A părăsit România în 1989, stabilindu-se în Franţa şi a revenit în ţară în anul 2011. În ultima perioadă a fost unul dintre invitaţii obişnuiţi din studiourile Antenei 3.
Florin Jianu (Independent) – ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism. Este din 2007 preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România şi este şi vicepreşedinte la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private.
Răzvan Nicolescu – ministrul delegat pentru Energie. Face parte la Bruxelles din conducerea Consiliului de Supraveghere al Agenţiei Europene de Reglementare în Energie, ca vicepreşedinte. În România, Nicolescu a fost până în prezent director de Afaceri Publice şi Reglementare la Petrom.
Doina Pană (PSD) – ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. A deţinut anterior postul de ministru delegat pentru Dialog Social. În 2008, timp de opt luni, ea a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Mihnea Costoiu (PSD) – ministru delegat pentru Cercetare. Este cunoscut în PSD drept un apropiat al Ecaterinei Andronescu, fost ministru al Educaţiei.
Aurelia Cristea (PSD) – ministru delegat pentru Dialog Social. Este deputat PSD, iar între 2006 şi 2010 a fost membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Ce a negociat Ponta cu UDMR
Premierul Victor Ponta a finalizat, ieri, negocierile pentru formarea Guvernului PSD-UNPR-PC-UDMR. În timpul discuţiilor, nu au lipsit momentele tensionate, provocate de pretenţiile partidelor mai mici, care se vor alia cu PSD.
Astfel, UDMR a obţinut un post de vicepremier şi ministru al Culturii, care va fi ocupat de liderul Partidului, Kelemen Hunor. De asemenea, Uniunea a primit Ministerul Mediului, în fruntea căruia a revenit Attila Korodi. UDMR a solicitat şi Ministerul Sănătăţii, dar premierul Victor Ponta nu le-a oferit acest post.
Citeşte şi: BEC respinge înregistrarea USD. Ponta: Vom schimba denumirea alianţei electorale
Potrivit acordului politic semnat de USD şi UDMR, Uniunea se angajează să susţină Guvernul României asigurând majoritatea parlamentară. Cele două părţi se angajează să asigure reprezentarea UDMR în cadrul Guvernului şi a celorlalte structuri guvernamentale.
Părţile se angajează, de asemenea, să promoveze, în perioada 2014-2016, doar în baza acordului comun, iniţiativele politice referitoare la modificarea Constituţiei. Reorganizarea administrativ teritorială a României se va face ţinând cont de “tradiţiile, cultura şi istoria diferitelor zone ale ţării”, reglementarea problemei drepturilor culturale ale minorităţilor naţionale, printr-o legislaţie adecvată.
Protocolul prevede şi soluţionarea problemei înfiinţării liniei maghiare prin departamente separate în cadrul UMF Târgu Mureş. Problema ar urma să fie rezolvată în conformitate cu înţelegerea semnată în septembrie 2012, de către cadrele didactice române şi maghiare. În 2012, însă, PSD şi PNL au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu, reproşând, printre altele, intenţia de a înfiinţa o linie de predare în limba maghiară la UMF Târgu-Mureş. Părţile vor susţine, potrivit documentului, promovarea unei iniţiative parlamentare cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii, alături de steagul Ununii Europene şi al României, steaguri ale unităţilor administrative teritoriale pe care le reprezintă.
Tatonări cu oamenii lui Dan Diaconescu
Cu toate că are majoritate cu UDMR, Victor Ponta a încercat să obţină şi sprijinul PP-DD. El a mers, ieri, la grupul PP-DD, prezentându-le parlamentarilor acestui grup principalele obiective de guvernare iar liderii PP-DD au anunţat că vor analiza dacă formaţiunea va vota Guvernul marţi în Parlament. Ulterior, Dan Diaconescu a anunţat că PP-DD va vota împotriva Guvernului, reclamând prezenţa UDMR în Executiv.
Divergenţe între Palate pe tema programului de guvernare
Victor Ponta susţine că rămâne valabil Programul USL de guvernare şi că a semnat cu UDMR un acord de colaborare guvernamentală. Preşedintele Traian Băsescu spune însă că noul Cabinet nu poate aplica Programul USL aprobat de Parlament în decembrie 2012.
Liderii PSD şi UDMR s-au întrecut ieri să dea asigurări că nu se va schimba nimic din Programul de guvernare al USL, aprobat de Parlament în decembrie 2012. „Nu adăugăm nimic la programul de guvernare“, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după semnarea protocolului de colaborare cu USD. „Tot ceea ce este în acest acord politic este prevăzut şi în programul de guvernare, sunt lucruri discutate de multe ori şi agreate şi în formula USL-UDMR“, a precizat şi premierul Victor Ponta.
Dincolo de faptul că măsurile prinse în protocolul semnat ieri implică acţiuni guvernamentale şi parlamentare care nu au fost aprobate de Parlament în decembrie 2012, rămâne întrebarea cum poate merge mai departe Programul USL în absenţa USL?
Echipa şi Programul de guvernare, aprobate „la pachet“
Programul USL de Guvernare, aşa cum a fost el citit în Parlament în data de 21 decembrie, apoi votat şi publicat în Monitorul Oficial, conţine nu mai puţin de 13 referiri la defuncta Uniune Social-Liberală. Atât în partea intitulată „Realizările guvernării: mai-noiembrie 2012“, cât şi în părţile referitoare la viitoarele direcţii de acţiune în domeniile Agricultură, Apărare, Ape şi Păduri, Buget, Comunicaţii, Cultură, Dezvoltare şi Admninistraţie etc., se face referire la „Guvernul USL“.
Or, USL nu mai există, iar la Palatul Victoria se instalează o echipă USD-UDMR, susţinută parlamentar de minorităţile naţionale şi, punctual, de Partidul Poporului Dan Diaconescu.
Apoi, este greu de înţeles ideea – promovată de liderii actualei puteri – că se poate schimba echipa (nu ca nume, ci ca structură politică), iar programul de guvernare să rămână în picioare, în condiţiile în care Parlamentul s-a pronunţat atunci „la pachet“. Adică, nu a existat un vot pentru echipă şi unul separat pentru Program, după cum rezultă din Hotărârea Parlamentului nr. 45 din 21 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din aceeaşi zi. „Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2“, se arată la alineatul 1 al articolului unic al Hotărârii.
De ce sunt importante aceste detalii? Pentru că ele se numără printre motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu ia în calcul să sesizeze Curtea Constituţională. Şeful statului a declarat, duminică seară, într-o emisiune la B1 TV, că problema legată de programul de guvernare aprobat în decembrie 2012 este faptul că se vorbeşte în el de „USL“, Uniune care nu mai există acum. Anterior, preşedintele a explicat că ia în considerare sesizarea CCR deoarece consideră că nu mai poate fi valabil vechiul Program de guvernare, deoarece se schimbă unele angajamente din el prin acceptarea condiţiilor puse de UDMR.
Care este procedura
Preşedintele ţării nu poate ataca la Curtea Constituţională hotărârile Parlamentului (cum ar fi o hotărâre de învestire a Cabinetului Ponta III). Acestea pot fi atacate, potrivit Legii de organizare şi funcţionare a CCR, de preşedinţii celor două Camere, de un grup parlamentar, de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori. Rezultă că grupurile PDL ar putea ataca hotărârea de învestire pe care o va lua Parlamentul.
Preşedintele ţării poate sesiza Curtea, în schimb, pe un eventual conflict juridic între autorităţile publice.
USD, desfiinţată de BEC. Cu ajutorul PNL
Biroul Electoral Central a decis, ieri, că PSD, UNPR şi PC nu pot candida la alegerile europarlamentare sub numele Uniunea Social Democrată (USD), deoarece această denumire a mai fost folosită în trecut (în 1996, de PD şi PDSR). Respingerea înregistrării USD s-a bazat pe Legea nr. 33/2007 (privind alegerile europarlamentare), potrivit căreia „alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială“, iar „denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă“.
Biroul Electoral Central este format din cinci judecători desemnaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din câte un reprezentant al partidelor şi organizaţiilor minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Potrivit reprezentantului PDL în BEC, avocatul Cristian Ene, citat de Mediafax, pentru respingerea alianţei electorale USD s-au pronunţat trimişii PDL şi Partidului Mişcarea Populară, dar şi cel al PNL, fiind înregistrate 10 voturi pentru respingere şi patru pentru admitere. USD poate contesta decizia BEC la Instanţa Supremă.
Hotărârea BEC urma să fie analizată în şedinţa de aseară a Comitetului Executiv Naţional al PSD, desfăşurată la Palatul Parlamentului. „O să schimbăm (denumirea alianţei electorale – n.r.). Vom respecta decizia BEC“, a declarat, în prima instanţă, premierul Victor Ponta. Ulterior, vicepremierul Liviu Dragnea s-a abţinut să comenteze situaţia, dar preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a avansat posibilitatea unei liste de candidaţi purtând sigla PSD în locul USD. „Nu este o mare problemă, partenerii noştri, şi PC şi UNPR, au mai avut un candidat şi în 2009, la alegerile europarlamentare, tot sub sigla PSD“, a precizat Zgonea, adăugând că social-democraţii sunt „în termenele legale“ pentru a depune lista de candidaţi sub alt nume şi siglă.
