Președintele Klaus Iohannis a anunțat elaborarea unui proiect de țară, iar Guvernul Cioloș a lansat un proiect intitulat „România competitivă”. Ambele strategii sunt pe termen lung și implică guvernul, deși premierul actual mai are doar șase luni de mandat. Ideea proiectului de țară a fost lansată anul trecut de liderul PSD Liviu Dragnea.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că toate partidele participante la consultări pe tema Brexit au fost de acord să participe la elaborarea proiectului de țară al României, proiect care va fi elaborat într-un grup de lucru care va funcționa pe lângă Președinție. Șeful statului a fost completat de premierul Dacian Cioloș care a explicat că proiectul de țară va avea două componente, una economică, iar cealaltă despre România în UE. Viziunea de dezvoltare economică la care lucrează guvernul va fi o bază de plecare a discuțiilor despre proiectul de țară.
De altfel, marți, Guvernul Cioloș a lansat strategia „România competitivă”, parte a proiectulului de țară. Președintele Klaus Iohannis a spus că solicită Executivului ca strategia de dezvoltare să vizeze nu doar dimensiunea economică, dar şi priorităţile României în actualul context european.
Iohannis i-a făcut planul lui Cioloș
Preşedintele a declarat că, din perspectiva proiectului de ţară, România are nevoie de „o guvernare responsabilă, realistă, consecvenţă pe cale reformelor, transparenţă, decuplarea clientelei de la banul public, prin eliminarea corupţiei şi reducerea birocraţiei”. ”Prin noi înșine – prin seriozitate, viziune și consecvență – putem să construim un viitor mai bun”, a mai spus Klaus Iohannis citând un vechi dicton liberal. ”Ca dovadă de responsabilitate, trebuie să gândim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale”, a spus președintele. Iohannis a trasat și câteva directive Guvernului Cioloș: să ia măsuri pentru ”revigorarea investițiilor” românești și străine, să crească gradul de absorbție a fondurilor europene, să reducă birocrația și să continue lupta împotriva corupției. Șeful statului a făcut o trecere în revistă a ”marilor priorități pentru România”: infrastructura de transport, energia, educația agricultura și regimul de proprietate funciară. Este vorba de proiecte de durată, în condițiile în care mandatul Guvernului Cioloș încetează după alegerile parlamentare care vor avea loc în noiembrie.
La rândul său, Dacian Cioloş a explicat că propune un proiect cu o viziune pe termen mediu şi lung, dar care poate fi pus în aplicare începând de azi şi el şi-a exprimat speranţa ca după dezbatere să existe un document final care să conţină dorinţa şi interesele românilor, un set de priorităţi asupra cărora să existe consens astfel încât execuţia lor „să nu fie afectate de ciclurile electorale”.
Cât de realiste sunt planurile prezidențiale
Președintele și premierul au vorbit despre două componente ale strategiei: rolul României în UE și dezvoltarea economică. În ceea ce privește rolul României în UE, și în general politica externă nu de strategii ducem lipsă, ci de profesionalism și cooperare între instituții. Să reamintim doar că președintele Iohannis a reluat la Sofia tema flotei comune în Marea Geagră, deși premierul Bulgariei a susținut că îl informase deja pe premierul Cioloș că țara sa nu vrea să se implice în acest proiect.
Partea de dezvoltare ridică și mai multe semne de întrebare. Astfel, partidele politice vor trimite reprezentanți în grupul de lucru care va funcționa pe lângă Palatul Cotroceni pentru a elabora proiect de țară. Însă, în practică, partidele sunt motivate de faptul că la toamnă sunt alegeri parlamentare. De altfel, dacă vor să schimbe ceva, partidele au la dispoziție Parlamentul, unde a fost vizibil că votează proiecte menite să le aducă voturi, chiar punând în pericol deficitul bugetar. Or, un proiect de țară poate fi viabil doar dacă partidele se anagjează să pună capăt proiectelor popliste. În plus, întâlnirile anterioare de la Cotroceni, s-au bazat pe aceeași atitudine a liderilor politici. Au mers la Cotroceni, au apreciat valoarea teoretică înaltă a propunerilor prezidențiale, după care și-au văzut de treabă. Merită să menționăm numai faptul că, în ianuarie 2015, liderii politici au promis la Cotroceni că vor simplifica procedurile de ridicare a imunității parlamentare, dar nu au făcut nimic în acest sens.
Dragnea, părintele ideii
Interesant este că ideea proiectului de țară a fost lansată de liderul PSD, Liviu Dragnea, în toamna anului 2015. „Eu sper ca anul 2016 să fie momentul când preşedintele Klaus Iohannis adună toate forţele politice în jurul unui proiect de ţară”, a declarat Dragnea. La vremea respectivă, mesajul lui Dragnea a fost inspirat de consilierul său politic, Vasile Dâncu, devenit, între timp vicepremier în Guvernul Cioloș. De altfel, ieri, Dragnea a declarat că proiectul de țară trebuie să includă direcţiile mari de acţiune strategică a României și că dacă cei care vor forma guvernul după alegeri renunță la ideea proiectului de țară înseamnă că „reprezintă o forță politică iresponsabilă”. El a respins ideea potrivit căreia proiectul de ţară poate prefigura un guvern de uniune națională după alegerile din toamnă.
Toate aceste potriviri alimentează deja speculațiile potrivit cărora „proiectul de țară” ascunde obiective politice. Sociologul Mirel Palada, fost consilier al premierului Victor Ponta, a comentat că „proiectul de țară” este principala temă electorală a verii care va fi folosită în campania electorală de legitimare a lui Dacian Cioloș pentru a rămâne premier, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare. Sigur, comentariile sale trebuie privite cu rezervă, din cauza apropierii de Victor Ponta, în prezent marginalizat în jocul politic.
Citește aici cum și-a schimbat Guvernul Cioloș strategia de comunicare
Cu toate acestea, să nu uităm agitația stârnită, acum o lună de zile, de declarațiile lui Laurenţiu Ştefan, consilier pe politică internă al preşedintelui Iohannis. Acesta a afirmat că România ar putea avea din nou un premier tehnocrat dacă după alegerile din toamnă niciun partid nu va câştiga majoritatea necesară pentru a forma un guvern. De altfel, aceste scenariu a fost confirmat la alegerile locale, când PSD a obținut 37,5% iar PNL 32%.
Mesajul președintelui pentru aleșii locali
Președintele Klaus Iohannis le-a transmis, marți, un mesaj aleșilor locali, la închiderea Forumului Administrației Publice Locale. „Condițiile performanței în administrație ar trebui căutate în transparență, integritate și parteneriat. Acestea vor restabili încrederea între administrație și cetățeni. Cu cât mai multă transparență, cu atât mai puțină corupție. Este o ecuație simplă, dar care necesită responsabilitate și voință. Nimic nu funcționează fără integritate”, a declarat președintele Iohannis.
