Palatul Victoria a schimbat regulile alegerilor parţiale din 25 mai prin ordonanţă de urgenţă, în lipsa oricărei dezbateri publice.
Guvernul a decis organizarea de alegeri parţiale, în colegiile cu locuri de parlamentari sau aleşi locali vacante, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 25 mai.
Executivul a stabilit ca alegerile parţiale pentru Legislativ să aibă loc într-un singur tur, iar candidatul care a obţinut cele mai multe voturi să fie declarat câştigător, a explicat ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea. Potrivit acestuia, regula a existat şi în trecut, dar făcea parte dintr-un articol respins de Curtea Constituţională. “El a fost declarat neconstituţional de către Curte, pentru că se interziceau candidaturile independente”, a afirmat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. El a susţinut că în acest caz a fost constatată o lipsă de reglementare, pentru că Legea alegerilor parlamentare nu mai avea prevederi în privinţa alegerilor parţiale, respectiv în câte tururi de scrutin se organizează alegerile şi cine este declarat câştigător. “Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie”, a citat Nicolicea din textul actului normativ, aprobat ieri. Cert este că o asemenea regulă îi avantajează pe social-democraţi. PSD (care va avea candidaţi comuni cu UNPR şi PC n.r.) este partidul cel mai bine situat în sondaje, cu scoruri între 36 şi 40% şi are şansa să câştige cele mai multe locuri scoase la bătaie alegerile parţiale.
De altfel, Nicolicea a recunoscut că Guvernul nu a clarificat problema candidaturilor independenţilor, deşi de la aceasta pornea decizia CCR.
Jonglerii cu colegiile
Din comunicatul oficial de ieri al Guvernului reiese că modificările operate, ieri, au vizat, printre altele, abrogarea unui articol din statutul deputaţilor şi senatorilor. Articolul prevede că în caz de incetare a mandatului unui deputat sau senator pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri parţiale “doar dacă acestea nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de şase luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare şi numai dacă în colegiul respectiv a fost atribuit un singur mandat.” Ulterior, însă, ministrul Eugen Nicolicea a afirmat că Guvernul a renunţat la această modificare.
În Parlamentul României sunt, în prezent, 14 locuri vacante. Potrivit Guvernului, şase dintre acestea sunt colegii care au fost reprezentate de un singur parlamentar. Alte şapte locuri vacante sunt reprezentate de doi sau trei parlamentari şi potrivit statutului deputaţilor şi senatorilor aici nu s-ar fi organizat alegeri. În fine, un al 14-lea loc era ocupat de un reprezentant al minorităţilor, Mircea Grosaru, ales la nivel naţional, unde nu se pune problema parţialelor.
Campania pentru parţiale va începe pe 10 mai şi va dura doar două săptămâni. Înainte de ruperea USL, liberalii au cerut, în mai multe rânduri, organizarea de alegeri parţiale. Premierul Victor Ponta a afirmat, însă, că Parlamentul este “supradimensionat” şi a amânat organizarea alegerilor parţiale.
