După Vasile Silvian Ciupercă, fost șef al CJ Ialomița, și Marian Neacșu, fost vicepreședinte al Camerei Deputaților, a picat și Liviu Cazan. Acesta din urmă este mâna dreaptă a lui Neacșu, șeful PSD Ialomița, și este acuzat de DNA că a păgubit statul cu 850.000 de euro.
O clădire de peste 3.500 de metri pătrați pe malul Dunării, două instituții ale Ministerului Transporturilor, o anchetă DNA și un prejudiciu de aproape un milion de euro au ca numitor comun un singur nume: Liviu Cazan, actualul viceprimar al orașului Urziceni și fost șef al Autorității Navale Române.
Promovat de Ponta și de Dragnea
Pesedistul Liviu Cazan a fost uns pe funcția de director general adjunct al Autorității Navale Române (ANR) de către Relu Fenechiu în aprilie 2013. În acea perioadă, liberalul era ministrul Transporturilor în guvernul USL. Ulterior, în mai 2014, la conducerea ministerului se afla Dan Șova, care nu a ezitat să-și numească colegul de partid în fruntea ANR. Povestea nu s-a oprit aici. Cazan și-a pierdut funcția pentru scurt timp, dar a fost repus pe post de ministrul Iulian Matache, un apropiat al pesedistului Marian Oprișan.
Liviu Cazan a fost susținut politic de fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Ialomița, Silvian Ciupercă. Procurorii DNA l-au acuzat pe acesta din urmă că și-a folosit influența în PSD „cu scopul de a obține pentru altul un folos necuvenit“, în legătură cu numirea lui Liviu Cazan în funcții de conducere la ANR.
De la Relu Fenechiu și Dan Șova până la Iulian Matache, toți cei care l-au susținut pe Cazan erau în tabăra lui Ponta din PSD. Dar și Dragnea, după instalarea în fruntea PSD, l-a promovat pe Cazan, dovadă fiind că pesedistul a fost propus candidatul partidului pentru funcția de primar în Urziceni în primăvara anului trecut.
Trimis în judecată
În mandatul de director general al ANR, Liviu Cazan a cumpărat o clădire în paragină, de aproximativ 3.500 mp, situată pe malul Dunării, în care funcționa Gara Fluvială Cernavodă. Proprietarul cădirii era Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (APDF), o altă instituție subordonată Ministerului Transporturilor. Prețul plătit a fost de aproximativ 1,6 milioane euro.
„Clădirea a costat 1,1 milioane euro, plus TVA 20%, plus valoarea investiției făcute de ANR acolo, de 240.000 euro“, a precizat Liviu Cazan pentru „România liberă“. În urma acestei tranzacții, Administrația Porturilor a scăpat de insolvență.
Anterior, o parte din clădirea de la Cernavodă era închiriată de Autoritatea Navală Română. Acolo funcționa un post de observație vizuală a traficului fluvial pe Dunăre.
Dar această afacere a intrat în atenția Direcției Naționale Anticorupție. Pe 19 aprilie, DNA Constanța l-a acuzat pe Cazan de „abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit“ cu consecințe deosebit de grave. Pe 16 mai a.c., dosarul a fost trimis în judecată.
Cazan: „Nu am luat șpagă“
Actualul viceprimar al localității Urziceni, Liviu Cazan, a precizat pentru “România liberă“ că acuzația i-a fost adusă de procurorii anticorupție pentru că au considerat că a cumpărat un spațiu prea mare. „Ceea ce, într-adevăr, așa este. Numai că APDF vindea o clădire strategică pentru ANR, în sensul că noi, de acolo, facem observația vizuală a traficului la confluența canalului cu Dunărea veche. Din calculele pe care le-am făcut noi atunci, ne costa mai mult să construim un spațiu de 800 de metri pătrați decât să luăm toată clădirea aia“, a spus Cazan.
În plus, Cazan se simte nedreptățit, pentru că tranzacția s-a făcut cu acordul și semnăturile tuturor factorilor decizionali, de la ministru până la directorul naval: „Sunt convins că am plătit un preț corect, vorbisem deja cu două companii să facem acolo o gară fluvială. Sunt foarte împăcat pentru că nu am luat șpagă. Sunt foarte împăcat că am scăpat APDF de la insolvență, deși nu asta am vrut noi. APDF, care a accesat fonduri europene de 40 milioane euro. Sunt 400 de oameni care au un loc de muncă, plus că ANR își face datoria. O să vedem ce spune instanța“.
DNA: prejudiciu de 849.646,092 €
Direcția Națională Anticorupție susține că „în cursul lunii martie 2016, inculpatul Cazan Liviu-Aurelian, în calitate de director general al Autorității Navale Române, a încălcat, cu rea-credință, prevederile legale privitoare la buna gestiune financiară a fondurilor publice angajând o cheltuială nelegală (discreționară, supraevaluată, vădit contrară principiilor regularității și economicității plăților), aspect care a produs un prejudiciu instituției pe care o reprezenta în valoare de 849.646,092 euro (cu TVA), concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru Compania Națională «Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A.» Giurgiu (CN A.P.D.F.).
Concret, la data de 31 martie 2016, inculpatul Cazan Liviu-Aurelian, în calitatea menționată mai sus, pentru a ajuta la ieșirea din insolvență a CN A.P.D.F., a achiziționat din patrimoniul acestei societăți două corpuri de clădire (unul dintre acestea fiind în stare avansată de degradare), la un preț supraevaluat, de 1.380.381 euro, având la bază motive tehnice false, artificial introduse. Acțiunile deliberate ale inculpatului Cazan Liviu- Aurelian, care a urmărit «cu orice preț» achiziția ambelor imobile, deși numai unul era util Autorității Navale Române, au condus la efectuarea unor plăți ilegale, ceea ce a produs un impact negativ asupra bugetului Autorității Navale Române, cu consecințe deosebit de grave“.
Ciupercă, opt infracțiuni
Pe 1 iulie 2015, DNA l-a trimis în judecată pe pesedistul Vasile Silvian Ciupercă, președinte al Consiliului Județean Ialomița, „pentru infracțiunile de: luare de mită; două infracțiuni de folosirea influenței și autorității conferite de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit; abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție; două infracțiuni de instigare la abuz în serviciu asimilat infracțiunii de corupție; instigare la fals intelectual; complicitate la folosirea și prezentarea cu rea-credință de documente, declarații false, inexacte sau incomplete, obținându-se pe nedrept fonduri europene“.
Ca urmare a acuzațiilor, Ciupercă a pierdut și șefia CJ, dar și pe cea a PSD Ialomița.
Neacșu, șase luni cu suspendare
În februarie 2016, conform Agerpres, “deputatul PSD de Ialomița Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, după ce și-a angajat nelegal fiica la biroul său parlamentar“.
În urma condamnării, Neacșu nu a mai putut candida pentru un loc în Parlament în decembrie 2016. Totuși, după instalarea Cabinetului Grindeanu, șeful PSD Ialomița a primit o funcție guvernamentală: cea de consul onorific al premierului. Desigur, cu susținerea totală a lui Liviu Dragnea.
