Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea Pandele, nu a fost în stare să facă dezinsecția și deratizarea orașului, deși a plătit 23.000.000 de lei. Și nu oricui, ci unei firme patronate de șeful asociației de vânătoare a lui Liviu Dragnea. După ce a luat banii de la primărie, „vânătorul lui Dragnea”, Virgil Lucian Constantin, a spălat putina.
Cum a spălat putina? A vândut firma unui teleormănean, specializat în „transferarea” firmelor cu probleme pe numele unor egipteni care nu există.
Efectul asupra bucureștenilor e devastator: locuitorii Capitalei sunt terorizați de țânțari și gândaci, în timp ce șobolanii se plimbă ne-stingheriți pe mijlocul bulevardelor. Noaptea, pe zidurile Facultății de Arhitectură, gândacii se comportă ca studenții de anul I, nerăbdători să intre în sălile de curs pentru a-și cunoaște colegii și profesorii. De ce s-a ajuns în situația aceasta?
O licitație e anulată, alta e câștigată
Pe 29 februarie 2016, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, printr-o hotărâre, Programul unitar de igienizare. În baza acestui document, Primăria Capitalei a organizat o licitație publică pentru deratizare și combaterea țânțarilor din Capitală. Contractul a fost câștigat de firma Coral Impex, din Ploiești, însă Primăria Capitalei nu a vrut să semneze contractul. Un an mai târziu, pe 22 februarie a.c., PMB a decis anularea licitației, ilegal.
O lună mai târziu, contractul a fost atribuit, în urma unei licitații controversate, firmei Fitodep Viridana SRL. O firmă fără experiență și cu un singur angajat, care îl avea ca unic asociat pe Virgil Lucian Constantin, directorul Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Turris” din Teleorman. Pentru a da o formă de legalitate achiziției, contractul nu a fost semnat direct cu Primăria Capitalei, ci cu Centrul de Protecție a Plantelor București, o instituție subordonată Consiliului General.
Contract pentru administratorul vânătorilor lui Dragnea
Firma Fitodep Viridana, din Teleorman, a fost înființată de către Virgil Lucian Constantin în august 2016, cu obiectul de activitate „comerțul cu ridicata al produselor chimice”. Pe atunci, patronul răspundea de fondul de vânătoare deținut de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Turris” din Teleorman, înființat de liderul PSD, Liviu Dragnea.
După aproximativ șase luni, în februarie 2017, Centrul de Protecție a Plantelor București (CPPB) a anunțat că vrea să cumpere produse agrochimice pentru deratizare și combaterea țânțarilor din București, în valoare de 23.000.000 lei. Întâmplător sau nu, firma Fitodep Viridana s-a înscris la licitație cu o ofertă de fix 23.000.000 lei, fără experiență în domeniu și cu doar un singur angajat. Nici mai mult, nici mai puțin decât pusese la bătaie CPPB. Și a câștigat! Contractul a fost semnat pe 28 martie 2017.
Firma, refuzată de depozite
“România liberă” a dezvăluit în exclusivitate, încă din luna mai, că, după ce a câștigat contractul, patronul Virgil Constantin s-a prezentat la două depozite mari care vând produse agrochimice pentru a comanda și livra comanda Primăriei Capitalei. Dar, surpriză: a fost refuzat pentru că nu știa ce tip de produse trebuia să cumpere. „A zis că vrea să cumpere produse chimice pentru că a câștigat un contract la București. Nu știa ce tip de produse vrea, ce concentrație chimică, pentru ce tip de dăunători. Absolut nimic. În asemenea condiții, am fost nevoiți să îl refuzăm”, a spus o sursă pentru RL.
Omul lui Dragnea scapă de firmă
După trei luni de la semnarea contractului cu Centrul de Protecție a Plantelor București, Virgil Lucian Constantin a scăpat de firmă și a trecut-o pe numele teleormăneanului George Sitaru. Conform documentelor publicate în Monitorul Oficial, la data de 7 iunie 2017, Virgil Lucian Constantin (în calitate de unic asociat al firmei Fitodep Viridana) a emis o hotărâre prin care a cesionat părțile sociale lui George Sitaru.
„În urma cesiunii, domnul Constantin Virgil Lucian pierde calitatea de asociat din cadrul societății Fitodep Viridana. În urma cesiunii, capitalul social este de 400 lei, divizat în 40 părți sociale a câte 10 lei fiecare. Capitalul social al societății este subscris și vărsat în întregime după cum urmează: Sitaru George – 400 lei – 40 părți sociale – 100% capitalul social”, se menționează în hotărâre.
Sitaru, legătura cu doi egipteni
Numele lui George Sitaru apare în mai multe firme. Două dintre acestea, Aviprod Drăgănescu și Laura Impex, au fost radiate. O altă firmă în care Sitaru a fost asociat este Prestige Media Grup SRL. Societatea a fost înființată în anul 2006 de Sitaru (5%) împreună cu Aurelia Gustescu (35%) și Monica Cristinela Iordache (60%). La scurt timp, Aurelia Gustescu și-a vândut părțile sociale Monicăi Iordache. Pe 27 ianuarie 2009, cei doi asociați (George Sitaru și Monica Iordache) au decis să scape de firmă și au trecut-o pe numele a doi egipteni: Ahmed Zarif Abdel Salam El Wakil și Mohamed Raafat Bekhit Abd El Hamid. Conform documentelor depuse la Registrul Comerțului, primul egiptean s-a născut în localitatea Behera, din Egipt, iar celălalt în Cairo. Totodată, sediul social al firmei a fost mutat în mansarda unei case de pe strada Mărului, nr. 65B, din sectorul 3 al Capitalei.
Rețeaua de evaziune și fraudă a egiptenilor
Cei doi egipteni care au preluat firma de la George Sitaru apar ca asociați în zeci de societăți înregistrare în România. Majoritatea firmelor sunt radiate sau intrate în insolvență. În plus, Agenția Națională de Administrare Fiscală are de recuperat zeci de milioane de lei de la cei doi egipteni.
În noiembrie 2014, Ahmed Zarif Abdel Salam El Wakil a fost condamnat la doi ani de pușcărie pentru complicitate la evaziune fiscală. Sentința a fost dată de Tribunalul Ilfov. Atunci, magistrații ilfoveni i-au ridicat egip-teanului dreptul de a deține funcția de asociat sau administrator în cadrul unei societăți pe o durată de doi ani de la executarea pedepsei. Totodată, l-au obligat ca, împreună cu As Bahhattin, să plătească în solidar peste două milioane de lei. Bani datorați Fiscului.
Într-un alt dosar, din 2009, firma Ivan Auto (rebotezată Alasenta Magic Autor) a fost preluată pe numele celor doi egipteni și implicată într-o fraudă intracomunitară de tip „carusel”. Cei doi parteneri de afaceri egipteni au fost acuzați că au efectuat achiziții intracomunitare de cereale în valoare de aproximativ 1,5 milioane lei, cu banii proveniți de la Sidor Cereal Călărași, societatea care a fost, de fapt, beneficiarul achiziţiilor de cereale provenite din spaţiul naţional şi intracomunitar. Practic, firma celor doi egipteni a fost folosită ca intermediar în afacerea cu cereale, afacere care a adus o pagubă statului de 1,3 milioane lei.
Cuibul cu „fantome“ de pe strada Mărului
La adresa de pe strada Mărului, din sectorul 3, figurează cu sediul social alte șapte firme. Toate radiate sau în insolvență. Una dintre firme, Consuela SRL, l-a avut ca asociat unic pe bulgarul Georgiev Toncho. O altă societate, Sada Group, îi are ca asociați pe suedezul de origine iraniană Behrang Kianzad, născut la Teheran, dar și pe irakianul Morad W. Ahmed. Lichidatorul judiciar al firmei este Consula 99 SPRL.
Numele lui Behrang Kianzad apare ca asociat și administrator în peste 80 de firme. Însă pașaportul este fals. Printre zecile de firme pasate pe numele suedezului iranian apare și Fery Art Impex SRL, în care este partener de afaceri cu egiptea-nul Mohamed Raafat Bekhit Abd El Hamid, unul dintre cei doi egipteni care au preluat firma de la George Sitaru.
Kianzad și Ahmed, trimiși în judecată de DNA
În anul 2010, suedezul Behrang Kianzad și Morad Ahmed au fost trimiși în judecată de către DNA pentru mai multe infracțiuni legate de evaziune fiscală. Procurorii susțineau că cei doi au ascuns sursele de bani, dar și documentele pentru a nu plăti impozit pe profit și TVA pentru firmele Lonelia Com și Santana Trading. Prima firmă a fost înființată de turcul Sercan Yuksek în 2008. Pentru a-și pierde urma, Yuksek a trecut firma pe numele altui turc, Ali Bulutlu, apoi pe numele lui Kianzad și Ahmed. În schimb, firma Santana Trading a fost înființată de turcul Gokhan Kestaneyaprag. Ulterior, firma a urmat același traseu până a ajuns la suedez și irakian.
Cele două firme au derulat tranzacții uriașe cu cereale, fără a plăti taxe. Prejudiciul a fost calculat de DNA la 16,7 milioane euro. Statul român nu a recuperat nimic din prejudiciu, întrucât evazioniştii nu au niciun bun în proprietate, iar firmele sunt inactive. Cu toate acestea, 16,7 milioane de euro au fost scoase din România.
Morad Ahmed a preluat firma pentru viză
Avocatul lui Morad Ahmed a susținut în fața judecătorilor că clientul său este nevinovat pentru că a acceptat să preia firma pentru a obține ajutorul necesar vizei de ședere în România. Promisiunea i-a fost făcută de Kianzad Behrang, care s-a dovedit a fi o persoană cu identitate falsă. În plus, Ministerul de Interne și Poliția de Frontieră le-au comunicat procurorilor DNA că Behrang Kianzad nu a intrat niciodată pe teritoriul României.
Tot la solicitarea procurorilor DNA, autoritățile suedeze au transmis un document din care rezultă că nu există nicio informație în ceea ce privește aflarea pe teritoriul Suediei a lui Kianzad Behrang. În plus, Poliția din Malmö a considerat că pașaportul folosit de persoana care în firme apare sub numele de Kianzad Behrang este fals pentru că l-a anulat în noiembrie 2006. Cu doi ani înainte de a fi folosit în România pentru a prelua firmele cu probleme.
Judecătorii i-au mustrat pe procurori
Judecătorii de la Curtea de Apel București i-au achitat pe cei doi interpuși, dar i-au mustrat public pe procurorii DNA care au instrumentat dosarul. Motivul? Turcii Sercan Yuksek și Gokhan Kestaneyaprag au declarat fictiv sediile sociale ale celor două firme încă de la înființare, iar evaziunea era imputabilă acestora, nu pionilor folosiți de cei doi turci.
Instanța a mai reținut că „suedezul Kianzad Behrang nu a fost niciodată în România, iar pașaportul său a fost declarat pierdut și ulterior blocat pe data de 1.11.2006 de către autoritățile suedeze, astfel încât este cu neputință ca acesta să fie autorul infracțiunilor ce fac obiectul acestui dosar”.
Toate afacerile duc la vânătorii lui Liviu Dragnea
Afaceristul Virgil Lucian Constantin a înființat firma Fitodep Viridana SRL, dar este și unul dintre cei doi reprezentanți ai Asociației de Vânătoare și Pescuit Sportiv „Turris” din Teleorman. Celălalt reprezentant al asociației este Petre Pitiș, director general și președinte al firmei Tel Drum. Procurorii DNA l-au audiat pe Petre Pitiș, vineri, într-un dosar de corupție. La intrarea în sediul instituţiei, Petre Pitiş le-a spus jurnaliştilor că nu cunoaşte detalii despre dosarul în care a fost chemat.
Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că, în acest caz, procurorii investighează fapte în legătură cu fonduri europene.
Încrengăturile afacerilor din jurul Tel Drum ajung până la Valentin Ștefan Dragnea, fiul șefului PSD, Liviu Dragnea (dar și până la cel din urmă, prin apropiați). De exemplu, cumnatul lui Petre Pitiș, Dan Liviu Barcaru, i-a cesionat firmei S&P Investment Management SRL un procent din firma Interfrigo Logistic SRL. Societatea S&P Investment Management îi are ca asociați de Dragnea jr și Ilie Liviu Dragne.
Asociația Vânătorilor și Pescarilor „Turris” a fost înființată de actualul șef al PSD, Liviu Dragnea. În 1998, Dragnea s-a dus la Tribunalul Teleorman, cu pașaportul diplomatic deținut în calitate de prefect al județului și, cu cinci milioane de lei vechi (500 RON), a înființat Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi “Turris” (AVPS “Turris”).
Sediul a fost stabilit chiar în incinta hotelului “Turris”, hotel privatizat și preluat ulterior de soția lui, Bombonica Dragnea (acum Prodana, după divorțul de șeful PSD). Potrivit documentelor, sediul asociației era subînchiriat de la firma Dacorom SRL, înființată chiar de Dragnea la începutul anilor ’90. Cei 21 de vânători și pescari fondatori ai AVPS “Turris” au ținut prima ședință la sediul Primăriei Turnu Măgurele. Printre ei s-a numărat și Nicolae Mohanu, primarul localității Turnu Măgurele, ulterior senator PSD, dar și șefi din Romsilva, agenția națională a pădurilor.
Consultă ziarul integral în format .pdf AICI!
