Reglementările legale prevăd că o școală poate funcționa, deși nu are aviz de incendiu, dacă directorii deschid cursurile pe propria răspundere. În această situație se află peste 1,7 milioane de copii.
Marea majoritate a școlilor din România (peste 20.000) nu au aviz de funcționare, pentru că nu sunt protejate împotriva focului. Deși, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a închis baruri și restaurante, deoarece reprezintă un pericol pentru consumatorii care aleg să intre în clădirile respective, autoritățile nu gândesc la fel și când vine vorba de elevi, obligați să învețe în imobile ce nu sunt corect asigurate pentru salvare în caz de incedii.
Reprezentanţii ISU au anunţat oficial că școlile fără aviz sau autorizaţie (80% din total) nu sunt considerate o problemă, deoarece au fost construite înainte de apariţia normativelor în vigoare, iar acele clădiri, în mod uluitor, ies din socoteală în privinţa protecţiei incendiilor. Am întrebat de ce se întâmplă așa și ni s-a răspuns că „acest lucru este prevăzut de Hotărârea de Guvern 915/2015“, care se referă la „stabilirea criteriilor pentru oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor determinate de încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu“.
Cu alte cuvinte, din cei peste două milioane de elevi din România, doar puțin peste 400.000 sunt protejați regulamentar în cazul unor incendii ce pot provoca adevărate tragedii. Iar poziția ISU este surprinzătoare: „În ceea ce privește clădirile de învăţământ care nu au autorizaţie de securitate la incendiu, vă reamintim că sunt supuse anual controlului de prevenire și sunt luate întotdeauna măsuri de înlăturare a deficienţelor constatate pe timpul exploatării acestora. Reiterăm faptul că existenţa autorizaţiei de securitate la incendiu nu exclude posibilitatea producerii unui incendiu, după cum lipsa acestuia nu induce neapărat faptul că obiectivul este nesigur din punctul de vedere al securităţii la incendiu“, au susținut, ca răspuns la solicitarea „României libere“, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Altfel spus, din perspectiva acestora, o clădire autorizată face exact cât o clădire neautorizată.
Cei mici sunt consideraţi mai descurcăreţi
Autoritățile au inventat un artificiu pentru a nu închide clădiri destinate învăţământului care sunt în neregulă: directorii școlilor semnează declaraţii pe propria răspundere că nimic rău nu li se va întâmpla copiiilor în acele clădiri și, în acest fel, școlarii ar trebui să meargă liniștiţi la cursuri în asemenea imobile periculoase. Iată de ce se întâmplă așa: „Potrivit legislaţiei actuale, termenul de obţinere a autorizaţiei de securitate la incendiu a fost prorogat până la 30 iunie 2016, atât pentru operatorii economici, cât și pentru instituţii. Tot legea prevede că până la obţinerea autorizaţiei, răspunderea exclusivă în ceea ce privește responsabilitatea construcţiilor și amenajărilor din punctul de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendii revine beneficiarilor instituţiei“, se arată în răspunsul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Cum de sunt considerate școlile mai puțin periculoase decât barurile. „Cluburile și celelalte categorii de construcţii care fac obiectul HGR 915/2015 nu pot beneficia de aceste reglementări“ (adică funcţionarea pe răspundere proprie). Este foarte interesant prin ce mecanisme ale raţiunii s-a ajuns la această diferențiere. „Unul din elementele care s-au avut în vedere la elaborarea criteriilor aprobate prin HGR 915/2015 a fost acela legat de modul de familiarizare al utilizatorilor cu spaţiul respectiv. Astfel, o școală unde copiii merg zilnic, aceștia cunosc foarte bine căile de evacuare din clădire, pe când la celelalte obiective, care intră sub incidenţa legii, dispoziţiile hotărârii Guvernului menţionate mai sus, utilizatorii au o prezenţă pasageră și nu sunt obișnuiţi cu spaţiul respective“, ne-a informat ISU.
2.047 de școli ar putea fi închise pentru lipsa avizului sanitar
Peste 2.000 de unităţi de învăţământ sunt în situaţia de a fi închise din lipsa avizului sanitar de funcţionare, a arătat Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice (MDRAP). În luna ianuarie, instituția a anunţat că finanţează școlile care nu aveau aviz sanitar pentru a intra în legalitate. Din ianuarie până acum, din totalul de 3.471 de școli fără aviz, doar 381 au trimis proiectele corect și au primit banii. Alte 1.043 de școli au început deja lucrările din alte surse de finanţare, ori au fost desfiinţate, au fost comasate sau au obţinut deja autorizarea de funcţionare. În sfârșit, restul de 2.047 fiind unităţi pentru care cererea de finanţare nu a fost depusă sau a fost depusă cu documentaţie incompletă. Astfel, în acest moment au rămas nealocate fonduri în valoare de 800.000.000 de lei, adică 66% din fondul total al proiectului.
O primă analiză a MDRAP arată că principala cauză a slabei accesări a fondurilor disponibile este legată de administraţia locală care are în subordine școlile: unele primării, mai ales din mediul rural, fie nu știu să pregătească proiecte, fie derulează lent procesul de pregătire a documentelor ori au o altă prioritizare a solicitărilor de finanţare.
Sindicate. Trebuie o legislaţie unitară
Președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Alma Mater crede că ar trebui o legislaţie unitară în privinţa incendiilor și a cutremurelor. “Am aflat şi eu că sunt mai multe categorii de avize, în funcţie de anul de construcţie al acelei clădiri şi de legile care erau la acel moment, ori lucrul acesta nu mi se pare corect. Cred că ar trebui să fie o legislaţie unitară, instituţiile statului trebuie să rejudece modul în care sunt pregătite, ca să facă faţă tuturor condiţiilor, fie incendii, fie cutremure. Dar din păcate înţeleg că cei care au clădiri mai vechi merg pe principiul scapă cine poate şi răspunde cine e fraier. Nici în clădirile mai noi există temeri că lucrurile nu stau foarte bine”, a explicat prof. Anton Hadăr. Acesta este de părere că trebuie făcută o ordine rapidă, de câteva luni, "poate chiar mai puţin de atât, tuturor celor care se ocupă de coordonarea activităţilor în acele instituţii ale statului şi de protecţia lor şi a celor care folosesc aceste instituţii. Să nu mai avem temeri că dacă este un incendiu lucrurile pot duce la dezastru, iar dacă vine un cutremur nimeni nu mai scapă şi aşa mai departe. Este o problemă foarte serioasă”.
Directorul nu este proprietarul şcolii
Pe de altă parte, Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret afirmă că nu poţi trimite copiii acasă şi să închizi acele unităţi de învăţământ până la momentul în care se vor obţine toate autorizaţiile din partea celor de la ISU “Este nevoie de o implicare a autorităţilor locale şi bineînţeles asigurarea tuturor posturilor necesare pentru a implementa toate acele măsuri care permit obţinerea unei autorizaţii. Este o obligaţie a celui care este proprietarul sau celui care administrează unităţile de învăţământ. Noi transmitem foarte ferm că această responsabilitate nu este a directorilor unităţilor de învăţământ, ci în primul rând al autorităţilor locale. Au fost numeroase situaţii în care cei de la ISU ameninţau directorii cu amenzi consistente pentru că nu există aceste autorizaţii. Îmi pare rău, dar directorul nu este proprietarul, directorul nu are resursele financiare necesare pentru obţinerea autorizaţilor în cauză. Directorii nu pot face altceva decât să facă demersuri către proprietar, către autoritatea locală pentru îndeplinirea tuturor criteriilor şi asigurarea costurilor aferente să obţină autorizaţiile”, mai precizează Marius Nistor.
