România liberă publică cel de-al treilea episod al serialului despre legăturile dintre baronii locali penali şi unii dintre parlamentari. „Reţelele toxice” ale României, după cum îi numeşte unul din experţii în administraţie publică contactaţi de RL.
Citește și: Serial RL. Butoanele din Parlament ale baronilor de Constanţa, Mehedinţi și Prahova
În numerele trecute aţi putut citi despre conexiunile directe dintre baronii de Constanţa, Prahova sau Braşov cu senatori şi deputaţi, conexiuni care ne dau dreptul să-i suspectăm pe cei din urmă că ar face jocurile celor care i-au trimis în legislativ. Astăzi continuăm seria dezvăluirilor cu alte judeţe.
ARGEȘ. Nicolescu, nepotul și consulul onorific
Fostul președinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, ispășește la Penitenciarul Colibași o sentință de șapte ani pentru accesarea ilegală a 900.000 de euro din fonduri PHARE, prin firme apropiate. Primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, este cercetat pentru luare de mită. Ambii sunt membri PSD, cei doi au împărțit influența în județ.
Din cercul de influență al lui Nicolescu face parte deputatul PSD Mircea Drăghici, care și-a câștigat ambele mandate de parlamentar (2008-2012 și 2012-2016) cu sprijinul șefului CJ Argeș. Numele său apare în dosarul lui Nicolescu, iar apropierea dintre cei doi reiese din rechizitoriul procurorilor, care îl acuză pe deputat de folosirea nelegală a banilor publici, prin contracte câștigate pe nedrept de firma sa, de la Nicolescu. Mircea Drăghici este considerat un apropiat al lui Victor Ponta. De altfel, pe blogul personal, Drăghici se recomandă drept “consilier onorific al primului ministru”.
Un alt deputat din cercul fostului președinte al CJ Argeș este și Simona Bucura-Oprescu, cea care a devenit în aprilie 2011 cel mai tânăr vicepreședinte al CJ Argeș și prima femeie care ocupa aceasta funcție. Bucura-Oprescu este soția prefectului de Argeș și a avut întotdeauna o relație bună cu fostul baron local, care a sprijinit-o în alegerile parlamentare.
Și mai apropiat de fostul baron local este însă un alt deputat PSD, Radu Vasilică. Acesta este soțul nepoatei lui Constantin Nicolescu și, înainte de a fi parlamentar, a fost consilier județean și președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică de pe lângă CJ Argeș.
Contactat de „România liberă”, finul lui Nicolescu a spus că fostul șef al CJ Argeș nu i-a cerut niciodată să-l ajute în problemele sale penale: „Cine îl cunoaște, știe că n-a făcut așa niciodată. Cine îl cunoaște mai puțin, merge pe stereotipuri. Singurele presiuni, între ghilimele, au fost să rezolvăm problemele județului, niciodată pe penal.” Deputatul Vasilică l-a vizitat pe Nicolescu în închisoare și spune că acesta se simte „ca un om de 70 de ani care e în penitenciar pentru că a luat fonduri PHARE ca să ridice acoperișuri la oameni.”
Numele senatorului PSD Constantin Tămagă, aflat la al treilea mandat de parlamentar, apare alături de cel al lui Nicolescu într-o anchetă DNA mai veche. Mai exact, familia Nicolescu a fost acuzată că a obținut ilegal 20 de hectare de teren, cu ajutorul lui Tămagă, pe atunci prefect de Argeș.
Deputatul Cătălin Rădulescu este, pe de altă parte, din sfera de influență a primarului din Pitești, Tudor Pendiuc. Rădulescu a fost în lumina reflectoarelor justiției în aprilie 2014, când a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, inclusiv dare de mită. Mai exact, acesta a oferit unui funcționar suma de 50.000 de lei pentru a închide ochii la lucrări prost executate de firma sa. Rădulescu are aceiași avocați care l-au reprezentant pe primarul Pendiuc. De menționat și faptul că Rădulescu este unul dintre cei nouă deputați PSD care au depus proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală și a Codului Penal prin care instrumentele procurorilor ar fi fost reduse și arestarea și reținerea inculpaților ar fi fost îngreunată.
BRĂILA. Bunea Stancu, mita și pitbull-ul
Fostul șef al CJ Brăila se află în închisoare în urma condamnării în dosarul „Mită la PSD”, pentru că și-a folosit influența pentru a obține finanțare pentru PSD, în mod ilegal. Bunea Stancu a fost unul dintre cei mai vechi baroni locali ai țării, el conducând județul Brăila din anul 2000. Unul dintre cei care au crescut politic în instituția condusă de Bunea Stancu este Marian Dragomir, fost consilier județean între 2003 și 2008. Următorii patru ani a fost consilier municipal. Adversarii politici dinspre PC și PNL îl numesc “pitbull-ul, câinele de luptă” al lui Bunea Stancu. Dragomir, fost președinte al TSD Brăila, este acum vicepreședinte al PSD Brăila.
TELEORMAN. Dragnea, buna colaborare și foștii colegi
Actualul preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul, pentru fraude electorale, decizia nefiind însă definitivă. Fost vicepremier, președinte executiv al PSD, deputat, Liviu Dragnea și-a desfășurat activitatea din ultimii ani la centru. Cu toate acestea, influența sa în fieful său, Teleorman, după 12 ani în funcția de președinte al Consiliului Județean, a rămas puternică.
Unul dintre senatorii PSD de Teleorman este Nicolae Mohanu, un apropiat al fostului șef al CJ, fost primar în Turnu Măgurele. Cei doi se știu din 1996, când Mohanu era primar al orașului Turnu Măgurele, în timp ce Dragnea era consilier local.
În momentul când a devenit ministru al Administrației și Internelor, pentru o lună, în ianuarie 2009, Dragnea l-a nominalizat pe Mohanu drept candidat la șefia CJ. O decizie a Consiliului Național al Audiovizualului din 10 iunie 2008 oferă detalii despre relațiile dintre cei doi. Asftel, CNA a amendat atunci postul Radio Sud, al radiodifuzorului SC Tel Drum SA (controlată de Liviu Dragnea), pentru că a încălcat legea, avându-l invitat pe Mohanu, candidat pentru un nou mandat de primar, cu mai puțin de 48 de ore înainte de ziua votării. În emisiune, candidatul a fost întrebat despre mesajul său pentru alegători și i s-a mulțumit pentru „buna colaborare”.
Despre Elena Cătălina Rădulescu, care a devenit deputat la 23 de ani, s-a spus că ar fi fost secretara lui Liviu Dragnea. Aceasta a negat, dar detalii din biografia ei o leagă de fostul șef al CJ Teleorman. Pe linie politică, Rădulescu a lucrat în secretariatul general al partidului, condus de Dragnea. Pe linie profesională, înainte de a fi deputat a lucrat pe un post de consultant la firma lui Mihai Putineanu Slăvescu, despre care presa locală a scris că este finul lui Dragnea și fostul său șef de cabinet.
Parcursul politic al deputatului Adrian Constantin Simionescu este similar, până la un punct, cu cel al lui Liviu Dragnea. Cei doi au fost membri ai Partidului Democrat până la începutul anilor 2000, când au trecut la PSD. La scurt timp, Dragnea a devenit președinte al PSD Teleorman, iar Simionescu, vicepreședinte. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele și, ulterior, mâna dreaptă a lui Dragnea în CJ Teleorman, ca vicepreședinte. În septembrie 2015, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Simionescu, pentru complicitate la evaziune fiscală. În același dosare este urmărit și omul de afaceri Marian Fișcuci, un apropiat al lui Dragnea. Fișcuci și Dragnea au fost colegi de clasă la Turnu Măgurele și, ulterior, destinele lor s-au unit în afaceri și politică. Fișcuci, membru PSD, este cel care a cumpărat Tel Drum, după privatizarea mânuită de Dragnea, imediat după ce a ajuns șef la CJ Teleorman.
Numele lui Marian Fișcuci apare și în înregistrările din dosarul Referendumul, în care Dragnea a primit un an cu suspendare. Mai exact, Fișcuci este sunat de deputatul Valentin Gabriel Boboc pentru a participa la “stimularea” cetățenilor să iasă la vot, pentru că era nevoie de o prezență de minimum 60 % pentru ca referendumul de demitere a președintelui să fie validat. Boboc fusese sunat, la rândul lui, de Dragnea, care, supărat de prezența scăzută la vot în Teleorman, îi spusese: „organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe …”
DOLJ. Prioteasa, cumnatul și garanția
Președintele CJ Dolj completează lista de baroni anchetați, acuzațiile aduse fiind de luare de mită și abuz în serviciu.
Unul dintre deputații de Dolj din Parlamentul României, Petre Petrescu, este cumnatul lui Prioteasa. Petrescu, însurat cu sora lui Prioteasa, se află la al doilea mandat de parlamentar.
„Am intrat în politică pentru a mă alătura echipei domnului Ion Prioteasa, poate că altfel nu aș fi intrat,” spunea, înainte de alegerile parlamentare din 2012, actualul senator Mihai Fifor, fost secretar de stat în MAI. „Sunt garanția pentru Mihai Fifor,” spunea Prioteasa despre cel recent propus și respins pentru poziția de ministru al Transporturilor.
BACĂU. Stavarache, Luchian și Lucian
Pe numele lui primarului băcăuan Romeo Stavarache sunt deschise mai multe anchete, cel mai răsunător dosar fiind cel în care a fost trimis în judecată pentru luare de mită în perioada 2008-2011. Suma care i-ar fi intrat în buzunare, spun procurorii, depășește 2 milioane de euro. În cei peste 10 ani la conducerea primăriei Bacău, Stavarache și-a consolidat influența și și-a pus oameni în poziții-cheie.
În 2012, când și-a început campania electorală pentru un post de senator, Dragoș Luchian era viceprimar, iar presa băcăuană scria despre relațiile excelente cu primarul. Luchian a fost acuzat că și-a început campania electorală mai devreme decât prevedea legea, cu panouri montate în buricul târgului și cu participări la evenimente în locul primarului, pentru vizibilitate. Astăzi, Luchian este singurul senator de Dolj din Parlamentul României, dar presa locală scrie că relațiile cu Stavarache s-au răcit.
Deputatul PNL Lucian Ciubotaru era descris, într-o vreme, ca mâna dreaptă a primarului băcăuan. El și soția sa, Gabriela Ciubotaru, s-au aflat în urmă cu trei ani în miezul unui scandal. Firma controlată de ei, Inter Print, a câștigat mai multe contracte cu Primăria Bacău, inclusiv în perioada 2008-2012, când Ciubotaru ocupa funcția de consilier local.
IALOMIȚA. Ciupercă, Găină și “poți să pățești rău de tot”
Președintele CJ Ialomița, Silvian Ciupercă, PSD, este urmărit penal pentru luare de mită și folosirea influenței pentru obținerea de foloase necuvenite. În stenogramele depuse de procurori la dosar apare și numele deputatului Mihăiță Găină. Ciupercă încerca din răsputeri să-l înlăture de la conducerea Spitalului Județean Ialomița pe doctorul Vasile Olaru pentru a-i da postul unui apropiat. Șeful CJ îi povestește telefonic deputatului de un protest pe care îl pregătea Olaru, iar Găină îi răspunde: “Tre’ să vorbiţi cu el clar. ’Bă băiatule, vezi de treaba ta dacă nu vrei să păţeşti mai rău! Da? Că poţi să păţeşti rău de tot. Vezi-ţi dracului de treaba ta acolo! Dacă vrei să faci scandal şi dup-aia să dai de dracu’, de tot’. Şi el ştie despre ce e vorba. Că nu… mi se pare ciudat să facă chestia asta. ” Înainte să devină senator, în 2008, și deputat, în 2012, Găină a fost unul dintre oamenii de bază ai lui Ciupercă, ocupând funcția de vicepreședinte al consiliului județean.
CLUJ. Uioreanu, secretara și pădurile
În iunie 2012, Horea Uioreanu, fost deputat PNL și președinte al PNL Cluj, devenea președintele Consiliului Județean Cluj. Șase luni mai târziu, soția sa, Elena Ramona Uioreanu, câștiga alegerile parlamentare, ocupând un loc în Camera Deputaților. Pe site-ul Camerei Deputaților, la profilul ei nu există un CV, ca în cazul majorității deputaților. Despre Elena Uioreanu, între timp divorțată de Horia Uioreanu, s-a scris însă că și-a început cariera de pe un post de secretară. Mai târziu a devenit consilier județean și ulterior consilier în echipa lui Călin Popescu Tăriceanu. Deși a negat că numele său de familie a fost motivul principal al propulsării sale politice, presa locală clujeană a scris despre demersurile soțului său în a-i convinge pe primari să o susțină prin toate căile la alegerile parlamentare de acum trei ani.
NEAMȚ. „Pinalti”, melcii și independenții
Printre primii primari de care s-a lipit foarte ușor eticheta de baron local este Gheorghe Ștefan, cunoscut cu porecla „Pinalti”, urmărit penal pentru fapte de corupție.
Despre relația foarte bună cu fostul primar PDL Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, deputatul Mihaela Stoica a vorbit de mai multe ori. De altfel, Stoica a intrat în politică în 2002, în echipa de la primărie a lui Pinalti, și a fost consilier local și apoi viceprimar, poziție din care a candidat la Parlament, în 2008. Aflată la al doilea mandat de deputat, Stoica a plecat din PDL în aprilie 2013, devenind independent, și apoi înscriindu-se în PMP. În 2014, Stoica a demisionat și din partidul Elenei Udrea și a anunțat susținerea Monicăi Macovei, pe care o consideră un model.
Pentru al doilea mandat de deputat, Elena Udrea a ales să candideze în Neamț, cunoscută fiind apropierea dintre ea și baronul local Gheorghe Ștefan. Cât timp a fost ministru al Dezvoltării, Udrea a fost generoasă cu fondurile alocate fiefului lui Pinalti.
Citește și: Serial RL. Reţelele de interese din Parlamentul României
„Eu vă spun că domnul Cadăr nu ieșea nici senatorul melcilor dacă nu eram eu, dacă nu era Gheorghe Ștefan, dacă nu era Elena Udrea și campania făcută de noi,” îi transmitea în martie 2013 primarul orașului Roman, Laurențiu Leoreanu, senatorului Leonard Cadăr. Acesta câștigase un mandat de senator pe listele PDL, pentru ca apoi să demisioneze și să se înscrie în PSD. Cadăr este fost consilier județean în Neamț și om de afaceri. El deține firma Lemon Com, care a câștigat mai multe contracte cu CJ Neamț, de-a lungul anilor.
IPP: „Există o rețea pe stânga, o rețea pe dreapta. N-avem alternativă”
Să fii prieten cu cine trebuie a devenit calea cea mai sigură spre scaunul de parlamentar, spun experții în administrație publică întrebați de „România liberă”.
„Aceste rețele sunt toxice, ele sunt construite ca atare, ca niște rețele clientelare. Cu puține excepții, cei care conduc într-un județ își trimit numai oamenii de încredere. Această rețea clientelară nu poate decât să producă pagube. Problema parlamentarilor care nu fac ce trebuie în România, un exemplu fiind inclusiv aceste rețele, nu este la ei, este la noi. Ei n-au nicio vină, ei candidează. Dacă noi îi votăm, ce să facem? Este o problemă mai complexă, pentru că există o rețea pe stânga, o rețea pe dreapta. Nu avem o alternativă curată,” este de părere directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru.
Expert Forum: „Asta e definiția partidului”
Cuvintele „rețea” și „clientelă” descriu cu succes partidele politice din România, spune specialistul în reforma administrației, Sorin Ioniță, fondator Expert Forum.
„Asta e definiția partidului. Astea sunt partidele clientelare de care știm de 20 de ani, și de care ne văităm, și de care vorbim când cu reforma clasei politice, și pe care nu știm cum s-o rezolvăm. Am schimbat sistemul electoral o dată, am crezut că uninominalul va schimba ceva, dar uite că n-a schimbat. Am crezut că generația tânără va schimba ceva, dar uite că n-a schimbat, că sunt toți cei recrutați pe liniile vechi, de rudenie, de cumetrie, de gașcă, de partid local,” spune Ioniță, potrivit căruia schimbarea ar trebui să vină din interiorul partidelor.
