5.9 C
București
miercuri, 21 februarie 2024
AcasăSportFormula 1Parcul Național Retezat, mutilat de defrișări permise de autorități. GALERIE FOTO +...

Parcul Național Retezat, mutilat de defrișări permise de autorități. GALERIE FOTO + VIDEO

O derogare motivată în scripte de un atac al unor insecte dăunătoare permite tăierea a mii de copaci din Parcul Național Retezat. În timp ce autoritățile silivice spun că tăierea era esențială pentru salvarea zonei, un ONG le acuză că permit defrișări ilegale într-o zonă protejată. 

În ultimele nouă luni, cel puțin 6.000 de metri cubi de lemn au fost extrași din Parcul Național Retezat. Alți 4.000 urmează să ia calea drujbelor și a camioanelor. În actele oficiale, aceste defrișări poartă numele de "lucrări de conservare" și au ca justificare o infestare a zonei Râu Șes din Parcul Național Retezat cu o insectă care, spun oficialii Ocolului Silvic Retezat, „macină” copacii – gândacul de scoarță.

Totul a început în 2013, când un raport de mediu al Ocolul Silvic Retezat, Direcția Silvică Hunedoara, cerea o derogare de la prevederile amenajamentului Unitatea Peisagistică III Râu Șes, care nu permiteau tăierea arborilor. 

„Obiectivul documentației de derogare este eliminarea factorului destabilizator, pentru a se preveni pe cât posibil extinderea în continuare a uscărilor anormale, prin extragerea arborilor afectați de ipidae (n.r. gândaci de scoarță). (…) S-au analizat arboretele afectate de fenomene de uscare, cauzate de înmulțirea speciilor de insecte dăunătoare din genul ips, constatând că suprafața afectată de fenomene de uscare este de 111 hectare,” scria raportul.
Pe baza acestui raport, ministerul Pădurilor și Apelor, condus atunci de Lucia Ana Varga, a dat undă verde derogării, printr-un ordin de ministru din 24 februarie 2004, în penultima zi a mandatului său. Actul a permis Romsilva, prin Direcția Silvică Hunedoara –  Ocolul Silvic Retezat, să scoată la licitație 10.000 cubi de masă lemnoasă. Trei agenți economici au îndeplinit criteriile Romsilva, cel mai cunoscut fiind Susai Servcom, cel care a contractat mai bine de jumătate din lemn – 6.565 metri cubi, din care a tăiat deja 6350. 

O investigație a ONG-ului Agent Green arată cum arborii sunt tăiați în zona protejată a Parcului Național Retezat, iar din pădure sunt extrase și exemplare verzi.

“Tăiați de compania Susai Servcom SRL, au intrat pe poarta fabricii Schweighofer de la Sebeș. Au început cu uscăturile și au continuat doar cu copaci sănătoși și frumoși. În timpul investigațiilor, anumite camioane ale companiei Susai au fost declarate ilegale de noul sistem “radarul pădurilor” în urma apelurilor la 112,” spune Gabriel Păun, președintele Agent Green.

Susai Servcom este un partener vechi al companiei austriece Schweighofer, lider pe piața românească a prelucrării lemnului. Reprezentanții Agent Green, care au urmărit tăietorii din Retezat în ultimele 9 luni, au făcut publică și o înregistrare video din care reiese că unele dintre transporturile Susai Servcom ar fi ilegale.  Același video surprinde agresarea fizică a echipei de investigatori de către firma de pază a fabricii Schweighofer din Sebeș, unitate în care Susai Servcom “varsă” cele mai multe transporturi.  Ca urmare a vizionării acestui video, compania austriacă s-a angajat să refuze copaci din Retezat și din celelalte parcuri naționale.

“Politica noastră este clară. Refuzăm copaci extrași din parcuri. Știm că ei sunt parte din habitate cheie esențiale pentru conservarea a mii de specii care pot fi adăpostite doar în asemenea arii,” transmite președintele Gerald Schweighofer în comunicatul transmis de Agent Green.
În același document, ONG-ul își arată indignarea că “păduri de conifere din Retezat ard de Crăciun în șeminee,” făcând referire la faptul că brichete tubulare și peleți (deșeuri lemnoase deshidratate) de la fabrica Schweighofer din Sebeș se comercializează în supermarketuri, benzinării și magazine de bricolaj din străinătate.

Exploatator: “Ministerul a dat derogare la tăiere”

Furnizorul de produse lemnoase al companiei austriece, Susai Servcom, nu știe nimic despre un  presupus refuz al cumpărătorului său de a mai achiziționa lemn din Parcul Retezat.

“Eu habar n-am de chestiuni de genul ăsta. Eu extrag lemnul din zona respectivă și îl vând la cine îl cumpără. Societatea noastră, într-adevăr, a exploatat în Parcul Național Retezat, dar nu a încălcat normele silvice. Ministerul a dat acolo o derogare la tăiere, nu ne-am dus de capul nostru. Nu e treaba mea de ce au făcut asta, eu am văzut, ca orice alt agent economic, pe site-ul Regiei Naționale că în zona respectivă sunt scoase la licitație mase lemnoase și am cumpărat,” a declarat pentru România liberă Mihai Onescu, manager al companiei Susai Servcom.

Referitor la calitatea lemnului extras – care ar trebui să fie, în mare parte, uscat spre putred -exploatatorul se declară mulțumit.

“Lemnul este uscat, dar asta nu înseamnă că e putred, se poate folosi, ține cuiul dacă îl bați în el, merge în industria de construcții, industria celulozei, peste tot,” spune Onescu.

Cu totul alte informații despre starea de degradare a copacilor puși la pământ în Parcul Național Retezat are Viorel Dumitrescu, șeful Ocolului Silvic Retezat, subordonat Direcției Silvice Hunedoara, unitate teritorială a Romsilva.

“Oamenii ăștia, agenții economici, au luat masa lemnoasă aproape putredă, au făcut efectiv o igienizare pentru statul român, pe banii lor,” a explicat Dumitrescu pentru România liberă.

Cei 10.000 de metri cubi trebuiau extrași pentru că altfel s-ar fi contaminat întreaga pădure cu ipide, spune șeful Ocolului: “Ce ar fi fost ca statul român să piardă 10.000 de metri cubi? E vorba de miliarde de lei vechi. Ce să facem, să lăsăm să se degradeze în continuare?” 

Fost director în ministerul Apelor și Pădurilor: "Dacă se taie copaci verzi și nu se văd puieți în jur, nu e ok”

Ministrul Lucia Ana Varga nu ar fi semnat ordinul care a permis tăierea a mii de arbori în Parcul Retezat, dacă nu ar fi existat toate avizele, ne-a transmis fostul director adjunct al Direcței de Politici și Strategii în ministerul Apelor și Pădurilor, Angela Iancu.
„Doamna ministru nu ar fi semnat dacă nu existau toate aprobările din teren, inclusiv de la Agenția de Mediu, de la structurile ministerului din teren – adică inspectoratele teritoriale de regim silvic și vânătoare, precum și de la Administrația Parcului. Iar aprobarea de la administrație era semnată inclusiv de Consiliul Științific al parcului,” spune Ianc
Fostul oficial al ministerului atrage însă atenția că nu este exclus ca pe hârtie să fie una, iar în teren, cu totul altceva.
“Există întotdeauna controale după astfel de ordine, pentru a vedea dacă se respectă ce au cerut ei în derogare. Noi nu am făcut astfel de controale pentru că doamna Varga nu a mai fost ministru și am plect din minister,” explică Iancu.
Chiar dacă nu a mers pe teren în control, Iancu poate da câteva indicii dacă o lucrare de conservare se face conform legii: “Nu se taie oricum, se așteaptă regenerearea, adică trebuie să ai puieți mici crescuți, fie natural, fie prin intervenție, înainte să tai copaci verzi. Deci dacă acolo se taie copaci verzi și nu se văd puieți în jur, nu e ok.”
Întrebat de România liberă în ce stadiu sunt însămânțările, directorul Ocoluui Silvic ne-a transmis: „deocamdată suntem la tăiere, la anul, după ce se extrage tot lemnul trecut în ordinul de ministru, începem împădurirea”.

Ocolul Silvic: “Au fost și arbori verzi tăiați”

De gestionarea efectivă a parcului se ocupă Administrația Națională a Parcului Retezat, ai cărei oficiali sunt sceptici la ideea că în zonă ar avea loc defrișări și transporturi ilegale.

“Dacă respectivele transporturi ar fi fost într-adevăr “ilegale”, masa lemnoasă ar fi fost confiscat și nu ar fi putut ajunge la destinație,” ne-a transmis directorul Administrației Parcului Național Retezat, Zoran Acimov. Cu toate acestea, din video-ul realizat de Agent Green se aude clar vocea operatoarei 112 care spune că unul dintre camioanele din înregistrare “apare ca ilegal”.

Ocolul Silvic recunoaște că agenții economici au tăiat și copaci verzi, dar numai dacă aceștia au fost marcați ca atare de pădurari.
 “În principal, au fost arbori uscați. Acolo unde a fost nevoie de regularizare, de contur pentru combaterea ipidelor, au fost și arbori verzi tăiați. Regularizarea este o metodă de prevenire a ipidelor. Derogarea ține până se exploatează masa lemnoasă prevăzută în ordinul respectiv al ministrului, în jur de 10.000 de metri cubi,” spune Dumitrescu, potrivit căruia măsuri de prevenire a infestării cu insectele devoratoare de lemn au fost aplicate, dar fără ca răul să poată fi oprit.

De altă părere sunt însă specialiștii Academiei Române – instituție cu atribuții în conservarea ariilor protejate. În 2011, ca urmare a unui scandal similar cu cel din aceste zile, declanșat tot de defrișări masive puse pe seama ipidelor, experții trimiși de Academie au făcut o anchetă exact în zona în care Ocolul Silvic permite astăzi, din nou, tăierea a mii de copaci. De vină pentru răspândirea în masa a gândacilor de scoarță o poartă exact autoritățile care ar trebui să facă totul pentru protecția zonei – Ocolul Silvic și Administrația Parcului – au spus atunci membrii Academiei.

“Recoltarea arborilor s-a făcut, cu precădere, pe criterii valorice, arborii debilitați sau în curs de uscare rămânând în picioare. Au rămas în teren atât arborii debilitați cât și cantități din semnificative de resturi de exploatare de mari dimensiuni din speciile de rășinoase (în special molid), favorizând astfel dezvoltarea în masă a populațiilor de ipide aflate, până la inițierea acestor tăieri, într-o stare de echilibru cu mediul,” nota comisia.
Mai mult, specialiștii constatau o “cvasitotală lipsă de supraveghere din partea personalului din cele două administrații, atât a lucrărilor de exploatare cât și a stării fitosanitare a arboretelor” și reproșau autorităților că nu au luat măsuri preventive.

Recomandările comisiei Academiei par să fi fost date uitării, precum și propunerea Consiliului Științific al Parcului Retezat și a Ministerului Mediului, din anul 2011, ca zona Râu Șes să fie ridicată la rang de protecție integrală, caz în care orice intervenție a omului va fi interzisă.
Până atunci, lemnul arborilor din Parcul Național Retezat, unii vechi de sute de ani, continuă să devină material de construcție sau să ardă în șeminee din Europa.

VERIFICARE – Cum funcționează “radarul pădurilor”

Oricine poate cere verificarea legalității unui transport de lemn apelând la 112 și indicând numărul mașinii, sistem existent din octombrie 2014.  Astfel, la fiecare transport de lemn, lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul trebuie să înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe smartphone. Datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate şi, dacă sunt corecte (avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal), sistemul va emite un cod unic, care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic şi serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control. Astfel, traseul lemnului este monitorizat, în timp real, de la plecarea din pădure şi până devine mobilă sau iese din ţară.   

Foto și video credit: Agent Green

Cele mai citite

Coaliția, întâlnire pe tema organizării alegerilor

Liderii coaliţiei PSD - PNL urmează să se întâlnească, astăzi, pentru a decide în privinţa comasării alegerilor şi a calendarului electoral.Tot astăzi este anunţată...

CSAT se reunește astăzi. Principala temă de pe ordinea de zi

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, astăzi, în şedinţă la Palatul Cotroceni.Săptămâna trecută, Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis...

Ghiță Ciobanu speră la un ajutor pentru lână de 2 euro pe cap de oaie

Crescătorii de ovine tot mai speră să primească subvenția pentru lână, promisă aproape în fiecare an de oficialii de la Agricultură, dar care...
Ultima oră
Pe aceeași temă