Un fost ofițer de contrainformații militare confirmă, sub protecția anonimatului, dezvăluirile ”României libere” despre col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), victima unor abuzuri fără precedent puse la cale de actuala conducere a serviciului secret, în special de gen. Marian Hăpău.
Despre cazul col. Paraschiv, ”România liberă” a scris pe larg, fără ca DGIA sau alte instituții ale statului să reacționeze în vreun fel. Asta, în ciuda faptului că aceste instituții ar fi trebuit să investigheze un presupus incident de securitate, imputat col. Paraschiv. Concret, acesta a fost acuzat de ”facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate”, i-a fost retras certificatul de acces la informații clasificate (nivel SSID ”strict secret de importanță deosebită”) și a fost trecut în rezervă.
Col. Doru Paraschiv susține că este victima camarilei lui Gabriel Oprea din DGIA, avându-l în frunte pe gen. Marian Hăpău, actualul șef al serviciului secret al Armatei. Acest lucru este confirmat de un fost ofițer DGIA, care a contactat „România liberă”, în urma dezvăluirilor din ziarul nostru, pentru a face publică varianta sa asupra acestui caz. Declarațiile sale confirmă, în mare măsură, varianta col. (r) Doru Paraschiv.
Ofițerul nu a acceptat să-și decline identitatea, pentru a nu deveni, la rândul său, o țintă a gen. Marian Hăpău, aflat și în prezent la șefia serviciului secret al Armatei.
Din acest motiv, o să ne referim la acest personaj cu apelativul ”Sursa DGIA”. La solicitarea RL, aceasta ne-a trimis la redacție un text lung din care reproducem pasajele cele mai importante. Intertitlurile aparțin redacției.
Cum l-a cunoscut „Sursa DGIA” pe col. Doru Paraschiv
De la bun început, „Sursa DGIA” consideră cazul col.(r) Doru Paraschiv drept ”o situaţie de excepţie care, prin modul în care a fost instrumentat, reuşeşte să compromită imaginea şi credibilitatea Armatei Române, DNA, ORNISS, CSAT, Parlamentului României şi, nu în ultimul rând, Administraţiei Prezidenţiale, putând aduce grave prejudicii de credibilitate la nivelul NATO”.
„În toamna anului 2009 am avut ocazia să-l cunosc pe col. (r) Doru PARASCHIV şi trebuie să recunosc că, înainte de a purta pentru prima dată o discuţie aveam nişte rezerve în legătură cu el, ca urmare a faptului că, în mediul profesional din care urma să facă parte şi în care nici eu nu aveam prea multă vechime, i se crease falsa imagine de protejat al actualului director al DGIA, Marian Hăpău (…)
Până la prima discuţie, tangenţial mi-au mai fost prezentate o serie de referinţe despre el de colaboratori apropiaţi şi am concluzionat că situaţia e nuanţată şi m-aş pripi dacă aş înghiţi ca un începător legenda de «pilă a şefului DCiSM» sub care-l îmbrobodiseră atât şefii noştri direcţi de la structura teritorială de contrainformaţii, cât şi foştii lui şefi de la cea anterioară (care sprijinea structurile subordonate direct MApN şi SMG) de unde fusese mutat (…)
După câteva zile am avut ocazia să discutăm mai mult pe teme profesionale, moment în care am avut plăcerea să constat că omul era profesionist, iar acest aspect contrasta flagrant cu legenda. Ulterior, pe timpul colaborării noastre profesio-nale aveam să mă conving de contrariul legendei, în sensul în care, în loc să fie promovat în funcţie, col. (r) Doru Paraschiv mi-a devenit colaborator şi imediat a fost detaşat la structura care asigura sprijinul efectiv comandantului Diviziei.
Ținta generalului Marian Hăpău
Din acel moment, aveam să mă conving că ofiţerul devenise o ţintă pentru şeful DCiSM la acea dată, Marian Hăpău.
Prin intermediul şefilor noştri direcţi, nişte indi-vizi de o incompetenţă crasă, au continuat, cu un ritm şi mai intensificat, acţiunile de presiune asupra acestuia şi, implicit, asupra structurii pe care o conduceam, cu scopul vădit de a-l denigra pe ofiţer şi de a da de înţeles tuturor celorlalţi că cei ce contestă în cea mai mică măsură acţiunile conducerii DCiSM vor avea aceeaşi soartă cu cea a col.(r) Doru Paraschiv.
Acest stil de conducere habotnic şi haotic s-a manifestat prin controale abuzive şi alte acţiuni de monitorizare a activităţii ofiţerului, ilegale, care erau întreprinse atât de la nivelul structurii ierarhic superioare celei în care era încadrat, cât şi de la nivelul central al DCiSM.
Ca primă măsură i-au retras abuziv drepturile conferite de deţinerea titlului de specialist de clasă în arma Informaţii pentru apărare, specialitatea Contrainformaţii şi securitate militară, în baza unor instrucţiuni de la nivelul DGIA care restrâng drepturile conferite de un ordin al ministrului Apărării. Contestarea de către ofiţer a acestui demers la Parchetul Militar a iritat şi mai rău conducerea de la acel moment al DCiSM, care nu concepea ca vreun cadru militar din structură să-şi permită să-şi ceară drepturile chiar şi în situaţia în care acestea îi erau flagrant şi frecvent încălcate.
Dacă totuşi se întâmpla un astfel de caz, acea persoană trebuia «terminată», pentru că cei care conduceau puteau, îşi permiteau şi, pentru a se impune cu orice preţ, era absolut necesar să instituie frica în rândul celorlalţi, iar în condiţiile de atunci, când salariile erau diminuate, o reducere suplimentară a veniturilor salariale devenea dramatică (…)“.
Un subiect tabu
„La începutul anului 2013, se produc noi schimbări la nivel guvernamental şi bineînţeles se produc schimbări la nivelul DGIA şi al DCiSM, iar meciul Hăpău–Paraschiv avea să se poarte la un alt nivel şi cu o intensitate şi mai gravă. În acest sens, precizez că Hăpău avea să fie promovat director al DGIA, chiar de persoana care a făcut obiectul unor critici vehemente pentru ineficienţa decizională de la nivelul MApN, în perioada în care a fost şeful Corpului de Control, şi anume chiar de Gabriel Oprea.
Ulterior, undeva prin toamna anului 2013, aveam să aflu de la un fost şef ierarhic, «informal» după cum ne-a precizat că lui Doru Paraschiv i-a fost retrasă autorizaţia de acces la informaţii clasificate naţionale nivel SSID (autorizația i-a fost retrasă în iulie 2013, dar timp de doi ani colegii săi din DGIA nu au știut detalii despre acet lucru – n. red.).
De asemenea, ne-a comunicat că nu deţine alte detalii, lăsând să se înţeleagă că subiectul este confidenţial şi că, după ce se vor cerceta cauzele care au condus la această decizie, se vor face şi precizări oficiale. Însă acestea nu au fost prezentate personalului DCiSM, cel puţin până la sfârşitul lui februarie 2016, când eu am trecut în rezervă şi asta dintr-un motiv extrem de simplu: incidentul de securitate nu a fost niciodată investigat.
Mai mult decât atât, cazul Doru Paraschiv avea să fie un subiect tabu, discutat doar pe la colţuri, iar colegii noştri de la Protecţia Internă aveau să devină unelte în acest joc diversionist şi manipulator având drept scop discreditarea unui coleg şi camarad de arme (…) şi transmiterea mesajului către ceilalţi că oricând li se poate întâmpla şi lor acelaşi lucru.
Am încercat să discut cu şefii mei despre acest aspect, care în opinia mea era de o gravitate extremă pentru întregul sistem de apărare şi securitate naţională, însă aceştia evitau, fie din neştiinţă, fie de frică, fie pentru că se simţeau vulnerabili sau poate erau şantajaţi, să discute orice detalii cu privire la retragerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate a unui coleg. Intenţia mea era de a le prezenta subordonaţilor mei cauzele şi concluziile necesare astfel încât asemenea erori să nu se mai repete.
Ulterior, am aflat chiar de la Doru Paraschiv că motivul retragerii autorizaţiei de acces la informaţii clasificate a fost «facilitarea scurgerii de informaţii către persoane neautorizate», situaţie neprevăzută de legislaţia în vigoare.
În ciuda tuturor zvonurilor, eram contrariat de realitatea evidentă şi această impresie i-am prezentat-o direct lui Doru PARASCHIV, întrebându-l la modul cel mai serios posibil de ce se mai plimbă liber prin Bucureşti, dacă i-a fost retrasă autorizaţia de acces la informaţii clasificate de nivel SSID.
La începutul anului 2014, am aflat chiar de la col.(r) Doru Paraschiv că a fost trecut în rezervă fără a-i fi respectate drepturile conferite de Codul Muncii, în contextul în care nu exista o condamnare definitivă a unei instanţe de judecată în legătură cu presupuse fapte pentru care MApN nu l-a acţionat în justiţie.
Despre trecerea lui în rezervă la nivelul structurii nu s-a făcut nici un fel de anunţ sau precizare oficială, subiectul Doru Paraschiv rămânând în continuare tabu. Abia după ce în presă au apărut o serie de referiri la situaţia ofiţerului au apărut şi la nivelul structurii centrale, în care a fost încadrat şi din care făceam şi eu parte, o serie de informări oficiale laconice, undeva pe la începutul lunii aprilie 2014.
Apoi totul s-a transformat într-o ignorare totală din partea foştilor colegi a oricăror referiri apărute în mass-media în legătură cu situaţia col. (r) Doru Paraschiv.“
Diversiune anti-Paraschiv
„Sursa DGIA” face și o serie de declarații interesante în contextul scandalului ”Sacul 47”, despre care „România liberă“ a scris de asemenea. La mult timp după trecerea în rezervă, col. Doru Paraschiv i-a fost înscenat un incident de deținere de documente secrete, la domiciliu. ”Sursa DGIA” aduce informații relevante, din care reiese că aceste documente au fost plantate, lucru acuzat de Doru Paraschiv. Concret, ”Sursa DGIA” precizează că, la momentul înscenării, cei care au plănuit asta nu se aflau în posesia documentelor incriminate. Abia ulterior a avut loc o percheziție electronică a computerului folosit de col. Doru Paraschiv:
„Ulterior, în cursul anului 2015, la nivelul structurii centrale în care eram încadrat şi din care făcuse parte şi col. (r) Doru Paraschiv s-au derulat mai multe activităţi de audit de securitate, având drept scop identificarea sistemului informatic pe care l-a avut în dotare ofițerul şi pe care acesta îşi elabora lucrările necesare îndeplinirii atribuţiilor.
Fără a şti exact care era scopul controlului mi-am pus întrebarea ce legătură se crea între documentele elaborate de ofiţer până în anul 2009 şi „facilitarea scurgerii de informaţii către persoane neautorizate” presupusă a se fi produs în anul 2013. Ulterior, aveam să aflu că în cursul anului 2014 ofiţerul a fost evacuat forţat de la domiciliu şi la aproximativ un an de la evacuare i s-a înscenat, în cel mai neprofesionist mod, o presupusă deţinere de documente de interes militar.
În acel moment am realizat că de fapt nu se încerca o legătură cu retragerea accesului la informaţii clasificate naţionale a ofiţerului, ci se încerca o nouă acţiune cu caracter diversionist, având drept scop compromiterea ofiţerului. Acesta deja se adresase Parchetului General şi DNA pentru a-şi apăra drepturile, onoarea şi demnitatea şi a cărui situaţie era din ce în ce mai des devoalată în media din România. Un alt scop a fost inducerea în eroare a organelor de anchetă, astfel încât acestea să ignore continuarea cercetărilor în vederea stabilirii unui verdict în legătură cu „facilitarea scurgerii de informaţii către persoane neautorizate”.
Un scurt răgaz
„În aprilie 2012, dominaţia Hăpău la DCiSM se finalizează în urma schimbărilor produse la nivel guvernamental şi acesta este mutat la Corpul de Control şi Inspecţie al ministrului Apărării Naţionale. Urmare a acestor evenimente se părea că situaţia ofiţerului se va normaliza. Astfel în urma unui concurs de selecţie, col. (r) Doru Paraschiv a fost împuternicit şeful structurii teritoriale de contrainformaţii de la Târgovişte, în ciuda faptului că el concurase pentru un post la nivelul structurilor centrale, care asigurau sprijinul MApN şi SMG.
La această bizară situaţie şi-au adus aportul câţiva indivizi rămaşi fideli intereselor lui Hăpău, promovaţi sau menţinuţi în poziţii importante la nivelul central al DCiSM de noua conducere.
Oricum, era un semnal că evoluţia în carieră a ofiţerului începea să se înscrie pe un curs normal. Ba mai mult aveam să aflu spre sfârşitul trimestrului trei al anului 2012 că activitatea structurii de la Târgovişte avea să fie apreciată la nivelul structuri centrale a DCiSM.“
