Ministerul Muncii va fi pichetat începând de luni de şapte persoane cu deficiențe de vedere, care vor intra în greva foamei. Aceștia vor să afle, astfel, unde se duc fondurile Asociaţia Nevăzătorilor din România, organizație de utilitate publică. Greviștii mai cer deblocarea banilor pentru formare profesională a nevăzătorilor şi verificarea tuturor certificatelor de handicat acordate unor persoane, deoarece, afirmă protestararii, cel puţin 40.000 văd, în realitate, foarte bine.
România are înregistrați oficial, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, 106.000 de nevăzători. Dintre aceștia, 60.000 sunt şi membri ai Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR). “De unde provine diferenţa, până la 106.000? Zeci de mii de falşi nevăzători au fost înregistraţi cu gradul I de handicap pentru a primi indemnizaţia, ajutor de însoţitor. De mulţi ani se ştie despre această situaţie, am încercat să sensibilizăm autorităţile, dar nu ne ascultă nimeni”, a declarat pentru România liberă Valeriu Borşan, purtătorul de cuvânt al “Grupului de iniţiativă pentru reformarea ANR”.
Grupul a demarat o anchetă pe cont propriu pe tema situaţiei acestei categorii defavorizate în ţara noastră. Statisticile spun că în anul 1989 în România existau 16.000 de nevăzători. După 25 de ani s-a întâmplat ceva ciudat, pentru că la Ministerul Muncii sunt înregistraţi acum 106.000 de nevăzători. Aceasta, în condiţiile în care, demografic, populaţia ţării este în scădere.
O concluzie ar fi că aproximativ 40.000 de persoane, neînscrise în asociaţiile de nevăzători teritoriale, sunt perfect sănătoase. Unii au şi permise de conducere, aşa cum au descoperit şi organele statului în anii din urmă. Doar în Iaşi, de exemplu, au fost prinse 515 persoane care era declarate fără vedere și primeau indemnizaţii, dar în realitate munceau ca tractorişti. Valeriu Borşan a explicat modul în care se obţin certificatele de nevăzător.
“Trebuie doar să cunoşti pe cineva din interiorul acestui mecanism de fabricat handicap de gradul 1, care îţi permite apoi să obţii un venit lunar de aproximativ de 1.000 de lei, peste orice alt venit personal”, a precizat acesta. În fine, greviştii nevăzători îşi pun şi problema banilor primiţi de Asociaţiei Nevăzătorilor din România, care este asociaţie de utilitate publică, deci are acces la bunuri publice, inclusiv bani. “ANR se finanţează şi de la Ministerul Muncii, dar şi din cotizaţii. O cotizaţie, în medie la nivel naţional, este de 75 de lei de persoană pe an. Înmulţiţi cu 60.000 de membri ca să înţelegeţi despre ce sume vorbim”, a arătat Valeriu Borşan, purtătorul de cuvânt a grupului mai sus menţionat.
Sumele despre care vorbesc cei din grupul de iniţiativă se ridică, doar pe anul 2014 la 1.659.000 de euro.
Măsuri extreme
Protestatarii vor fi, începând de astăzi, în faţa Ministerului Muncii în fiecare zi, iar cei care vor intra în greva foamei o vor face în intervalul orar 10.00 – 17.00. La ora 17.00 se vor retrage într-o dubă parcată în aproprierea ministerului, unde îşi vor continua greva foamei, de unde a doua zi vor reveni în faţa instituției, după cum au declarat, pentru România liberă, greviștii.
“ANR nu a publicat niciodată pe site sumele care vin din aceste subvenţii sau donaţii, nu au fost niciodată transparenţi nici cu banii statului, nici cu cei privaţi. De asta am şi făcut miting anul trecut în vară, în faţa Guvernului, unde au participat 100 de nevăzători. Ca urmare am primit promisiuni, cum ar fi că vor fi obligaţi să publice aceste informaţii, dar nu s-a întâmplat nimic. Am ajuns să credem că angajaţi ai Ministerului Muncii sunt mână în mână cu conducerea asociaţiei, adică statul eliberează sumele, potrivit legii, şi apoi acestea se împart între anumite persoane ale celor două entităţi. Credem că această problemă poate fi rezolvată foarte simplu. În definitiv, Ministerul Muncii nu se poate băga în organizarea Asociaţiei, dar poate impune nişte norme generale care să fie inserate în Statul Nevăzătorilor. Propunerea noastră este crearea unei structuri care să aibă în vedere numirea câte unui nevăzător în cele 32 de filialele din ţară pe criterii de competenţă. Nimeni nu a căutat să facă cunoscute aceste sume pe care ANR le primeşte anual, noroc cu DNA care a început cercetarea Siveco şi aşa s-a aflat câţi bani circulă numai pe această filieră. Nici Guvernul, nici Ministerul Muncii, cu atât mai puţin Asociaţia Nevăzătorilor, nimeni nu a încercat să elucideze acest mister. Vă pot spune că peste 2 milioane euro pe an din subvenţii, cotizaţii şi donaţii au intrat în conturile asociaţie, care au dispărut pur şi simplu. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu ei. Din 1989 încoace, niciodată vreun nevăzător nu a fost angajat printr-un program realizat de Asociaţie, a cărei menire, până la urmă, aceasta este, să-i ajute pe nevăzători”, a adăugat Valeriu Borşan pentru România liberă.
Cursuri fictive pentru nevăzători
Valeriu Borşan face referire la scandalul imens izbucnit în 2014 în cadrul ANR, când persoane din conducerea Asociaţiei ar fi convenit să “fabrice” o serie de documente cu ajutorul cărora să obţină nejustificat fonduri europene, potrivit procurorilor DNA. Practic, nevăzătorii ar fi trebuit învăţaţi să folosească computerele, însă cursurile nu au mai avut loc. Persoanele menţionate au întocmit şi au prezentat documente care atestă cheltuieli fictive, în scopul obţinerii pe nedrept a rambursării sumei de aproximativ 2.800.000 de lei din fonduri europene şi de la bugetul de stat. În cursul lunii mai 2014, aceste persoane au depus la Organismul Intermediar pentru POSDRU cererea pentru decontarea ultimelor sume de bani aferente proiectului, respectiv 800.000 de euro, au arătat procurorii. Proiectul European prevedea cursuri de iniţiere pentru 500 de participanţi şi cursuri pentru utilizarea unor tehnologii specifice pentru 900 de participanţi. Alte 300 persoane urmau să fie formate pentru “dezvoltare pagini de web”, iar 300 de persoane formate pentru “testare şi evaluare aplicaţii web”. După implementarea proiectului se aşteptau ca 900 de nevăzători să fie plasaţi pe piaţa muncii publice şi private, care să aibă ca finalitate angajarea efectivă a 250 de oameni pe piaţa muncii. La un an de la finalizarea proiectului, o mare parte a acestor activităţi nu a fost realizată, motiv pentru care au intervenit blocaje financiare şi a fost demarată ancheta DNA.
Asociaţia Nevăzătorilor se simte curată
Asociația Nevăzătorilor din România (ANR) a precizat pentru România liberă că nu poate împiedica pe nimeni să intre în greva foamei. “Este un act de voință pe care nimeni nu îl poate împiedica, act de care organizația noastră se dezice în mod ferm. În privința motivelor care îi împing pe acești oameni la un asemenea gest, sunt în fapt falsuri, defăimări și calomnii. Prin afirmațiile și demersurile pe care le fac în spațiul public, membrii acestui grup caută să discrediteze asociația proliferând în acest sens acuze fără temei, confuzii și dezinformări”, se arată în răspuns. Totodată, ANR mai precizează că activitatea sa este verificată periodic de Ministerul Muncii şi Curtea de Conturi şi că poate dovedi “corecta gestionare a sumelor primite” de la bugetul de stat. “În privința lipsei de transperența pe care o reclamă membrii grupului, ne aflăm în fața unui fals”. Raportul anual al Asociaţiei “este publicat în Monitorul Oficial al României și transmis Autorității Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități și Ministerului Justiției”. Numirile pe posturile din filiale se fac pe baza unor alegeri a candidaţilor înscrişi şi că nu sunt necesare criteriile de competenţă “votul fiind o opțiune individuală, subiectivă, liberă. Precizăm că Statutul asociației impune obligativitatea ca președinții filialelor să fie persoane cu deficiență vizuală. Așadar, este neadevărată ideea subînțeleasă conform căreia președinții filialelor nu ar fi nevăzători”, se mai arată în comunicatul ANR remis României libere.
Totuși, nu mai departe de săptămâna trecută Vasilică Ilieş, preşedintele Filialei ANR Galaţi, a fost filmat în timp ce se plimba pe stradă, se uita după maşini la trecerea de pietoni, se uita după ţurţuri la streşinile caselor, deşi figurează cu cel mai înalt grad de handcap – şi este plătit de la bugetul de stat – ca nevăzător care are nevoie de însoţitor. Mai mult, Asociaţia Nevăzătorilor din România ne-a precizat că fiecare preşedinte de filială este o persoană cu deficienţă de vedere. Filmarea în care președintele filialei din Galați este realizată la solicitarea lui Valeriu Borşan. Vasilică Ilieș nu a putut fi contactat, în ciuda insistențelor noastre telefonice și prin e-mail.
Greviştii cer transparență
Conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sumele alocate Asociaţiei Nevăzătorilor din România pentru buna funcţionare au fost acordate pentru “cheltuieli de administraţie” şi “cheltuieli pentru activităţi specific de interes general”. În 2011, de exemplu, pentru cheltuieli de administraţie s-au alocat 1.021.490 de lei, care teoretic se folosesc pentru cheltuieli de personal, în limita a două posturi la nivel de filială şi 5 posturi la nivel central şi cheltuieli de întreţinere, cu excepţia chiriilor, care reprezintă cheltuieli de utilităţi. Iar pentru cheltuieli pentru activităţi specific de interes general, respectiv “activităţi cu caracter permanent şi activităţi de tip eveniment”, tot în 2011, s-au acordat 656.956 lei. În total s-au alocat numai în 2011 suma de 2.578.446. La aceasta se adaugă cotizaţiile celor 60.000 de membri înscrişi în Asociaţie, care este în medie 75 de lei/an de fiecare membru. Total 2011: 2.578.446 + 4.500.000 = 7.078.446 lei. În euro cifra este 1.572.988. În 2012, Asociaţia a primit în medie suma de 6.462.112 lei (1.436.000 euro), în 2013 s-au alocat 7.137.754 lei (1.586.000 euro), iar în 2014 s-a ajuns la 7.465.455 lei (1.659.000 euro). Problema protestatarilor este că nu ştiu ce s-a întâmplat cu aceşti bani.
