Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, are la dispoziție o armă teribilă cu care să pună presiune pe magistrați: ancheta disciplinară. În premieră în România, Cazanciuc a înființat o comisie specială care să vîneze magistrații considerați indisciplinați. La 20 de luni de la înființarea acestei comisii, bilanțul este șocant: cîinii de vînătoare ai lui Cazanciuc au dat pe mîna Inspecției Judiciare 419 magistrați (o medie de 21 lunar!).
Scandalos, însă, este că Robert Cazanciuc refuză să comunice și care sînt cei 419 magistrați pe care-i consideră indisciplinați, dar și care sînt magistrații pe care i-a numit personal în comisia de anchetă. Suspiciunea este că ministrul Justiției ar fi putut cere anchetarea unor magistrați implicați în cercetarea și/sau judecarea unor cazuri referitoare la colegi din PSD. Pe de altă parte, suspect este că ministrul a secretizat lista magistraților din comisia de anchetă, magistrați care ar putea avea legături fie cu ministrul, fie cu apropiați ai săi.
Comisia de anchetă, înființată de Cazanciuc în 2013
Pe 31 octombrie 2013, „România liberă” a publicat un articol intitulat „Premieră: ministrul Justiției începe vînătoarea de magistrați prin anchete disciplinare” (aici). „România liberă” arăta atunci că demersul lui Cazanciuc reprezenta un mare risc pentru independența magistraților: „Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei, a decis înfiinţarea unei comisii care să ancheteze magistraţi. Deşi legea permite din 2011 ca ministrul Justiţiei să sesizeze Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul unor eventuale abateri disciplinare ale magistraţilor, nici unul din miniştrii Justiţiei de pînă acum nu a apelat la acest instrument.
Robert Cazanciuc, însă, este pus pe fapte mari: prin ordin de ministru a decis înfiinţarea unei comisii care să vîneze magistraţi. Este, aşadar, o premieră: un ministru numit politic va ancheta judecători şi procurori.”.
Potențial uriaș de abuz politic împotriva magistraților
Suspect era că membrii comisiei de anchetă ai Ministerului de Justiție erau aleși direct și personal de către însuși ministrul Justiției, deci de către un politician. Mai mult, așa cum arăta judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției putea să hărțuiască un magistrat chiar dacă Inspecția Judiciară ar fi decis că acel magistrat nu încălcase vreo reglementare aplicabilă magistraților. Iată declarația lui Danileț pentru „România liberă”: „Prin Ordinul nr. 3.058/C din 15 octombrie 2013 se creează şi mecanismul tehnic prin care ministrul va putea uza de această calitate, de a urmări disciplinar magistraţii. Aceasta va cere Inspecţiei Judiciare (care, atenţie, ar trebui să fie independentă) să facă verificările şi să răspundă Ministerului. Indiferent de răspunsul Inspecţiei Judiciare, comisia poate propune Ministrului o alta soluţie.
Indiferent de propunerea comisiei, ministrul poate adopta o altă soluţie. Deci: indiferent de ce constatări face Inspecţia Judiciară, ministrul poate închide o cercetare împotriva unui magistrat sau poate decide să îl acţioneze în judecată disciplinară pe magistrat. Este drept, acţiunea sa va fi soluţionata de secţia de disciplină a CSM pentru judecători sau pentru procurori. Însă ministrul va putea apoi contesta soluţia ce îl nemulţumeşte în faţa ICCJ.”.
Șocant: comisia lui Cazanciuc a găsit un magistrat indisciplinat în fiecare zi
La 20 de luni de la funcționarea comisiei de anchetă a lui Cazanciuc, bilanțul este cel puțin surprinzător. La solicitarea „României libere”, Ministerul Justiției a arătat că „Începând din anul 2013 și până în prezent au fost transmise Inspecției Judiciare 419 sesizări ce conțin descrierea de abateri disciplinare în sensul art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare, în vederea verificării prealabile a aspectelor semnalate”. Așadar, în jur de 21 de sesizări lunar, în medie, a trimis comisia de anchetă a lui Cazanciuc către Inspecția Judiciară. La un asemenea volum de de sesizări, situația pare gravă: în fiecare zi lucrătoare, un magistrat încalcă reglementări legale.
Numele magistraților „indisciplinați” sînt secrete
Explicația, însă, poate fi și alta: ministrul Cazanciuc are multe polițe de plătit. Tocmai din acest motiv, „România liberă” i-a solicitat Ministerului de Justiție lista nominală a magistraților anchetați de comisia politicianului PSD Robert Cazanciuc. Dacă lista magistraților cercetați ar fi publică, am fi putut afla, printre altele, și ce magistrați considerați indisciplinați de către pesedistul Cazanciuc se ocupă de cazuri de mare corupție, eventual de cazuri de mare corupție asociate cu PSD. Surprinzător (sau nu), însă, Ministerul Justiției a refuzat să comunice numele magistraților anchetați: „Numele magistraţilor împotriva cărora au fost formulate sesizări în materie disciplinară reprezintă date cu caracter personal în conformitate cu dispoziţiile art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
În acest sens, potrivit art. 12 din Legea nr. 544/2001, sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilorinformaţiile privind datele personale, potrivit legii, făcându-se trimitere astfel la Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.”.
Cazanciuc a secretizat și numele anchetatorilor pe care i-a ales personal
Secretomania ministrului PSD Cazanciuc a mers și mai departe: nici măcar solicitarea „României libere” de a afla componența comisiei de anchetă (în care membrii sînt numiți prin decizie exclusivă a ministrului Cazanciuc) nu a fost onorată. Iată răspunsul Ministerului Justiției: „Componenţa Comisiei pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor a fost reglementată prin ordin al ministrului justiţiei, avându-se în vedere dispoziţiile art. 47^2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 120/C/2011, cu modificările ulterioare.
Potrivit art. 47^2 din Regulament, „(1) Membrii Comisiei sunt desemnaţi de ministrul justiţiei.
(2) Comisia este constituită din 3 membri, judecători sau procurori detaşaţi în cadrul ministerului.
(3) Din Comisie fac parte şi 3 membri supleanţi, numiţi după aceleaşi reguli şi criterii ca şi membrii Comisiei, precum şi un secretar, propus de Direcţia resurse umane din rândul personalului care exercită atribuţii de secretariat în cadrul ministerului.”
Numele persoanelor desemnate în Comisie reprezintă date cu caracter personal în conformitate cu dispoziţiile art. 12 lit. d din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 din Legea nr. 677/2001, regimul de prelucrare fiind reglementat prin textele legale enunţate anterior.”.
Orice tentativă a autorului acestui text de a obține explicații pentru acest abuz s-a lovit de tăcerea angajaților Ministerului Justiției care se ocupă de comunicare publică.
*****
România liberă publică și precizările Ministerului de Justiție privind anchetele disciplinare.
În urma apariției în cotidianul “România Liberă” a articolului cu titlul “Ministrul PSD Cazanciuc a anchetat, din 2013, un magistrat pe zi. În secret”, Ministerul Justiței face următoarele precizări:
1. Propunerea de modificare și completare a Legilor 303/2004 și 317/2004 prin care a fost extinsă sfera abaterilor disciplinare care pot fi săvârșite de magistraţi şi prin care ministrul justiției a primit, alături de preşedintele ÎCCJ, Procurorul General al PÎCCJ, dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară a fost aprobată de Guvernul României la data de 09 noiembrie 2011, în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu.
2. Modificarea legislativă a fost adoptată de Parlament în luna ianuarie 2012, Legea 24/2012 fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 23 ianuarie 2012, în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu.
3. Ca urmare a modificărilor determinate de intrarea în vigoare a Legii nr. 24/2012, prin Ordin al ministrului justiţieinr.1435/C/10.04.2012 – în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu – s-a constituit Comisia pentru analizarea sesizărilor în material răspunderii disciplinare a magistraţilor.
4. Comisia constituită la nivelul Ministerului Justiţiei are doar atribuţii de analiză a conţinutului memoriilor adresate ministrului justiţiei, pentru a stabilii dacă aspectele sesizate se circumscriu cadrului răspunderii disciplinare. Membri Comisiei nu iau legătura cu magistraţii, nu au acces la dosare aflate pe rolul organelor judiciare, nu pot solicita înscrisuri sau informaţii direct de la instanţe sau parchete. În cazul în care apreciază că sunt necesare orice fel deverificări, Comisia propune ministrului Justiţiei sesizarea Inspecţiei Judiciare, singura instituţie abilitată de lege să controleze activitateaunui magistrat.
5. Practic, ministrul justiţiei acţionează ca un intermediar între petenţi şi Inspecţia Judiciară, putând decide doar să sesizeze sau să nu sesizeze Inspecţia Judiciară. Şi până în prezent, ministrul justiţiei a primit petiţii şi sesizări de la cetăţeni pe care le-a înaintat Inspecţiei Judiciare (sau Cosiliului Superior al Magistraturii, înainte de înfiinţarea Inspecţiei Judiciare).
6. Toate sesizările înaintate de ministrul justiției către Inspecția judiciară spre verificarea aspectelor semnalate au la bază memorii ale justițiabililor.
7. În condiţiile legii, ministrul justiţiei nu poate decide sancţionarea unui magistrat (procuror sau judecător), ci are doar dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară care va efectua verificări şi va formula propuneri.
8. În aceste condiții, publicarea numelor magistraților invocați în memorii și petiții depuse de justițiabili la Ministerul Justiției și înaintate, conform legii, spre verificare Inspecției Judiciare ar crea un grav prejudiciu acestora și sistemului judiciar în ansamblu întrucât aspectele semnalate în memorii și petiții nu sunt, la momentul înaintării către Inspecția Judiciară, verificate de instituțiile abilitate de lege.
9. În cazul în care aspectele semnalate se confirmă în urma verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, singura instituție abilitată de lege să ia o măsură disciplinară împotriva unui magistrat, în baza propunerilor primite din partea Inspecției, este Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, în cazul în care se aplică sancțiuni, Consiliul face public numele magistratului, motivele care au condus la sancționarea sa și sancțiunea aplicată.
