Robert Cazanciuc, ministru al Justiţiei, a decis înfiinţarea unei comisii care să ancheteze magistraţi. Deşi legea permite din 2011 ca ministrul Justiţiei să sesizeze Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul unor eventuale abateri disciplinare ale magistraţilor, nici unul din miniştrii Justiţiei de pînă acum nu a apelat la acest instrument.
Robert Cazanciuc, însă, este pus pe fapte mari: prin ordin de ministru a decis înfiinţarea unei comisii care să vîneze magistraţi. Este, aşadar, o premieră: un ministru numit politic va ancheta judecători şi procurori.
Cazanciuc înfiinţează comisia de anchetă a magistraţilor
Prin ordinul 3058/C din 15 octombrie a.c. al ministrului Justiţiei Robert Marius Cazanciuc s-a modificat şi completat „Regulamentul de organizare şi funcţionare a MJ”, valabil din 2011. Articolul 12 al acestui ordin al lui Cazanciuc este extrem de important. La acest articol se decide introducerea unei noi secţiuni în Regulament, prin care se înfiinţează „Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor”.
Conform acestei noi secţuni din Regulament, „În vederea exercitării atribuţiilor ce revin ministrului justiţiei în calitate de titular al acţiunii disciplinare în cazul abaterilor disciplinare savârşite de judecători şi procurori, în cadrul ministerului funcţionează Comisia pentru analizarea sesizărilor formulate în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, denumită în continuare „Comisia”.
Aşadar, Cazanciuc a decis să-şi exercite, aşa cum legea îi permite, dreptul de a ancheta judecători şi procurori pentru presupuse abateri disciplinare, prin intermediul unei comisii.
Membrii comisiei de anchetă, aleşi de ministru
Interesant este că membrii comisiei sunt aleşi exclusiv de ministru: „Membrii Comisiei sunt desemnaţi de ministrul Justiţiei”. Comisia „este constituită din 3 membri, judecători sau procurori detaşaţi în cadrul ministerului”.
Pe scurt, Comisia de anchetare a magistraţilor va funcţiona altfel: în primă fază, va primi sesizări externe, pe care le va analiza. Este important de remarcat aici că, prin noul Regulament al lui Cazanciuc, se dispune şi crearea unui formular tip pentru sesizări, ceea ce arată că ministrul Justiţiei, finul premierului Ponta, îşi propune formalizarea unui drept neexercitat de nici un ministru al Justiţiei pînă în prezent.
În a doua fază, Comisia decide dacă sesizarea trebuie trimisă ministrului Justiţiei, care să o direcţioneze către Inspecţia Judiciară a CSM. Dacă sesizarea ajunge la IJ, Comisia aşteaptă răspuns, apoi decide dacă ministrul Justiţiei trebuie sau nu să facă recurs la decizia Inspecţiei Judiciare. Dacă IJ decide că magistratul trebuie sancţionat disciplinar, cazul este discutat în plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia în care plenul CSM nu-l sancţionează pe magistrat, la sesizarea ministrului Justiţiei, ministrul poate face recurs şi la această decizie.
Ministrul nemulţumit de decizia CSM poate ajunge la Înalta Curte
Judecătorul Cristi Danileţ, membru al CSM, atrage atenţia unui fapt foarte grav: chiar dacă CSM nu sancţionează un magistrat la sesizarea ministrului, acesta din urmă poate ajunge inclusiv în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Iată declaraţia lui Danileţ pentru „România liberă”: „Prin Ordinul nr. 3.058/C din 15 octombrie 2013 se creează şi mecanismul tehnic prin care ministrul va putea uza de această calitate, de a urmări disciplinar magistraţii. Aceasta va cere Inspecţiei Judiciare (care, atenţie, ar trebui să fie independentă) să facă verificările şi să răspundă Ministerului. Indiferent de răspunsul Inspecţiei Judiciare, comisia poate propune Ministrului o alta soluţie.
Indiferent de propunerea comisiei, ministrul poate adopta o altă soluţie. Deci: indiferent de ce constatări face Inspecţia Judiciară, ministrul poate închide o cercetare împotriva unui magistrat sau poate decide să îl acţioneze în judecată disciplinară pe magistrat. Este drept, acţiunea sa va fi soluţionata de secţia de disciplină a CSM pentru judecători sau pentru procurori. Însă ministrul va putea apoi contesta soluţia ce îl nemulţumeşte în faţa ICCJ.”
Danileţ, CSM: „O formă de presiune politică asupra magistraţilor”
Încă şi mai grav este că cercetarea disciplinară decisă de ministrul Justiţiei poate bloca un dosar în curs, conform lui Danileţ: „Se va spune: „păi ce dacă ministrul face acţiune împotriva unui magistrat, că tot magistraţii (din CSM, respectiv din ICCJ) se vor pronunţa în cele din urmă”?! Da, dar să nu uităm că un magistrat poate fi cercetat disciplinar chiar în cursul soluţionării unui dosar.
Şi dacă în acel dosar e implicat un om politic şi are anumite legături cu ministrul şi ministrul cere să fie cercetat magistratul, chit că la sfârşit va fi respinsă acţiunea împotriva lui, oare nu este acesta un factor de presiune?
Şi, de reţinut, că dacă un ministrul exercita nefundat o acţiune disciplinară împotriva unui magistrat, nu există nicio formă de tragere a sa la răspundere pentru eventualul abuz. Oare faptul de a avea o justiţie independentă nu presupune să nu existe, chiar şi potenţial, o atare formă de presiune politică asupra magistraţilor?!”
Precizări Ministerul Justiţiei
În urma apariţiei în cotidianul „România Liberă” a articolului „Premieră:ministrul Justiţiei începe vînătoarea de magistraţi prin anchetedisciplinare”, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări: 1. Propunerea de modificare şi completare aLegilor 303/2004 şi 317/2004 prin care a fost extinsă sfera abaterilordisciplinare care pot fi săvârşite de magistraţi şi prin care ministruljustiţiei a primit, alături de preşedintele ÎCCJ, Procurorul General al PÎCCJ, dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară a fost aprobată de GuvernulRomâniei la data de 09 noiembrie 2011, în timpul mandatului ministruluiCătălin Predoiu.
2. Modificarea legislativă a fost adoptată deParlament în luna ianuarie 2012, Legea 24/2012 fiind publicată în MonitorulOficial nr. 51 din 23 ianuarie 2012, în timpul mandatului ministruluiCătălin Predoiu.
3. Ca urmare a modificărilor determinate deintrarea în vigoare a Legii nr. 24/2012, prin Ordin al ministrului justiţieinr.1435/C/10.04.2012 – în timpul mandatului ministrului Cătălin Predoiu -s-a constituit Comisia pentru analizarea sesizărilor în material răspunderiidisciplinare a magistraţilor.
4. Prin Hotărârea Guvernului (H.G.) nr. 1164din 27.11.2012 de modificare a H.G. 652/2009 de organizare şi funcţionare aMinisterului Justiţiei s-a introdus art.14 indice 1, care prevede expres căse va stabili o procedură internă prin Regulamentul de Organizare şiFuncţionare, lucru care s-a şi întâmplat.
5. Comisia constituită la nivelul MinisteruluiJustiţiei are doar atribuţii de analiză a conţinutului memoriilor adresateministrului justiţiei, pentru a stabilii dacă aspectele sesizate secircumscriu cadrului răspunderii disciplinare. Membri Comisiei nu iaulegătura cu magistraţii, nu au acces la dosare aflate pe rolul organelorjudiciare, nu pot solicita înscrisuri sau informaţii direct de la instanţesau parchete. În cazul în care apreciază că sunt necesare orice fel deverificări, Comisia propune ministrului Justiţiei sesizarea InspecţieiJudiciare, singura instituţie abilitată de lege să controleze activitateaunui magistrat.
6. Practic, ministrul justiţiei acţionează caun intermediar între petenţi şi Inspecţia Judiciară, putând decide doar săsesizeze sau să nu sesizeze Inspecţia Judiciară. Şi până în prezent,ministrul justiţiei a primit petiţii şi sesizări de la cetăţeni pe care le-aînaintat Inspecţiei Judiciare (sau Cosiliului Superior al Magistraturii,înainte de înfiinţarea Inspecţiei Judiciare).
7. În condiţiile legii, ministrul justiţiei nupoate decide sancţionarea unui magistrat (procuror sau judecător), ci aredoar dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară care va efectua verificări şiva formula propuneri. 8. Ministerul Justiţiei are obligaţia legală dea face toate demersurile necesare pentru a pune în aplicare cadrul normativîn vigoare, aplicarea legii fiind obligatorie pentru toate instituţiile şicetăţeni.
