12.5 C
București
vineri, 24 mai 2024
AcasăSportFormula 1Mafia retrocedărilor, mai tare decât Ambasada SUA

Mafia retrocedărilor, mai tare decât Ambasada SUA

Un cetățean american de origine română încearcă de 13 ani să obțină despăgubiri pentru o casă demolată de comuniști și mai are de așteptat minimum 60 de luni.

Povestea lui Jeff Cooperman, cetățean american de origine română, este, la prima vedere, asemenea multor altora din România retrocedărilor. Acesta un reușește să primească despăgubiri de câteva zeci de mii de euro la care este perfect îndreptățit, nici măcar după ce Dean Thompson – însărcinatul cu afaceri al SUA la București – i-a scris oficial fostului ministru de Externe, Titus Corlățean, aducându-i în atenție acest caz care este tergiversat de 13 ani.

În schimb, un om de afaceri dubios precum Gheorghe Stelian reușește să primească o despăgubire-record, supraevaluată cu 62 milioane de euro. Și asta doar pentru că Stelian ar fi avut, spun procurorii care instrumentează acest caz, de unde să-i dea o șpagă de 10 milioane lui Dorin Cocoș. Și după ce, același Stelian a con­vins-o pe Alina Bica – pe când aceasta era membru al Comisiei de retrocedare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) – să supraevalueze valoarea terenului ce urma să fie retrocedat. Alina Bica – arestată azi în dosarul retrocedărilor – a ajuns ulterior șef al DIICOT. Jeff se mai luptă și azi cu morile de vânt făcând petiții peste petiții și cerând audieri pe la diverse autorități.

Expropriat de Antonescu și comuniști

Să revenim la calvarul lui Jeff Cooperman: “Bunicul meu, un mic comerciant, a fost proprietarul unui restaurant în Galați. A fost un om simplu, muncitor și patriot. A fost decorat ca veteran în primul război mondial. A avut un singur copil, pe Henriette Itcovici. Henriette s-a născut cu un defect de vedere, iar la vârsta de 15 ani a dobândit deja o miopie maximă, iar ulterior a devenit nevăzătoare. Pentru că Henriette nu ar fi putut să muncească și probabilitatea de a se căsători era mică, bunicul a muncit din greu 7 zile pe săptămână, 14 ore pe zi pentru a-i asigura o oarecare situație financiară pentru viitor. Bunicul a construit din banii strânși cu sudoarea muncii lui o propietate cu câteva apartamente, pentru ca eventual să o dea ficei lui ca moștenire, iar aceasta să dobândească un venit din chirii. În anul 1946, bunicul a oferit această proprietate ca dotă lui Henriette cu ocazia căsătoriei ei cu Marcel Kuperman, care era un funcționar fără posibilități financiare. Eu sunt copilul lui Henriette și a lui Marcel”, a explicat Jeff Cooperman pentru „România liberă”.

Proprietatea a fost confiscată prima oară în 1941, ca urmare a decretului în legătură cu proprietățile evreiești. Ulterior, după îndepărtarea de la putere a mareșalului Antonescu, clădirea a revenit familiei lui Jeff. Ulterior, același imobil a fost expropiat abuziv – a doua oară – de către statul român comunist în 1950. Apoi, a fost demolat pentru așa-numita “sistematizare” a orașului Galați.

Jeff a muncit zece ani în România ca inginer pe lângă Combinatul Siderurgic Galați. “Pentru că am refuzat să fiu membru al Partidului Comunist, am suferit consecințele. Am fugit din România în 1979, cu ocazia unei excursii în Occident. Nu m-am mai întors înapoi. Mi-am revăzut părinții pentru prima oară după evenimentele din decembrie 1989”, mi-a măturisit Jeff. După o viață de privațiuni și nedreptăți, părinții lui s-au stins într-un azil de bătrâni.

Nu a dat statul în judecată

Jeff Cooperman a încercat să obțină despăgubiri pentru casa confiscată și demolată de comuniști, începând din 2001. Timp de zece ani, până în 2011, a trimis scrisori și adrese tuturor celor patru președinți ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Unii i-au răspuns că dosarul se va rezolva (ceea ce nu s-a întâmplat desigur), alții nu au oferit nici un răspuns oficial. Nu a reușit să obțină nici măcar o audiență la ANRP. Ca cetățean american și exasperat că după un deceniu de încercări, nu are nici un răspuns tranșant în dosarul său de retrocedare, Jeff a cerut sprijinul Ambasadei SUA la București. „După ce i-am prezentat cazul lui Micah Savidge (fostul ofiţer politic responsabil cu minorităţile etnice şi religioase din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, n.red.) am fost primit în audiență de către vicepreședintele de atunci al ANRP, Cătălin Teodorescu (ales ulterior deputat PDL și acuzat la finalul anului 2014 de abuz în dosarul de retrocedări al Alinei Bica – n.red). În timpul audienței, Teodorescu mi-a declarat că dosarul va fi solu­ționat cu prioritate. Dar și Teodorescu a plecat din ANRP iar, după o scurtă perioadă, din legea retrocedărilor a fost scos criteriul priorității, care însemna că în soluționarea dosarelor se ține cont de vechimea acestora, boala, vârsta petentului, care constituiau un avantaj pentru mine”. De altfel, în martie 2012, guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a decis să suspende timp de șase luni toate dosarele de retrocedare după ce – în urma unui control intern – s-a constatat că Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor s-a comportat ca un stat în stat, fapt care a creat multe nedreptăţi în ceea ce priveşte despăgubirea foştilor proprietari. De exemplu, la circa 80% din cererile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.

Scrisoare către Corlățean

În acest context, Cooperman a mai făcut o încercare de sensibilizare a autorităților române. Anul acesta, Jeff a obținut o audiență la Ambasada SUA, unde și-a prezentat cazul. Ca urmare a acestei discuții, la 3 noiembrie 2014, Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA în România și, în același timp, cel mai înalt oficial american de la București, i-a trimis un document oficial ministrului de Externe al României, Titus Corlățean, în care îi aducea în atenție dosarul de retrocedare a lui Cooperman, care trenează de 13 ani: “Excelenței sale, Titus Corlățean, ministru al Afacerilor Externe, Dragă Domnule Ministru, Apreciem eforturile continue pe care România le depune pentru îmbunătățirea procesului de restituire. Pentru a facilita eforturile dumneavoastră, vă aducem în atenție un document atașat (există și o prezentare a dosarului în cauză – n.r.) din partea domnului Jeff Cooperman legat de o cerere de retrocedare a unei proprietăți care a rămas nesoluționată timp de 13 ani. După cum știți, Ambasada SUA a îndemnat Guvernul României să promoveze drepturile în ceea ce privește proprietatea privată și a încurajat demersurile necesare pentru îndreptarea nedreptăților comise sub fostul regim comunist în domeniul proprietății. În speranța continuării colaborării pe acest subiect foarte important, Al dumneavoastră Dean Thompson, însărcinat cu afaceri al Ambasadei SUA în România.”

Statul român nu a dat nici un răspuns acestei solicitări oficiale venite de la cel mai înalt nivel. „Din păcate, ministrul de Externe Titus Corlățean a fost schimbat și mi-e teamă că o voi lua de la capăt”, spune Jeff Cooperman care nu a dat niciodată în judecată statul român pentru a-și recupera proprietățile.

ANRP: vom rezolva în 60 de luni

Deși a așteaptat această reparație morală și financiară de 13 ani, Jeff Cooperman nu are motive să își facă mari speranțe că în viitorul apropiat va primi un răspuns pozitiv la cererea sa de retrocedare. Într-un răspuns oficial, ANRP ne-a informat că are la dispoziție un termen de cinci ani pentru soluționarea cauzei. “Domnul Jeff Cooperman figurează în evidenţele Autorităţii Naţionale pentru Res­tituirea Proprietăţilor ca titularul unui dosar al cărui stadiu este în prezent în aşteptare. Motivul pentru care acest dosar nu se află în prezent printre cele analizate de consilieri este volumul mare de dosare date în lucru în anii anteriori, pe fondul unei insuficienţe acute de personal. Consilierii Autorităţii din cadrul Direcţiei pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/2001 (lege în temeiul căreia este constituit şi dosarul domnului Cooperman) au în lucru la această dată aproximativ 8.500 de dosare. După soluţionarea acestor dosare, consilierii vor primi în lucru dosare aflate acum în aşteptare. Dosarele vor fi analizate şi soluţionate cu respectarea principiului ordinii de înregistrare. Referitor la perioada de soluţionare a dosarelor la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, Legea nr. 165/2013 prevede că dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10/2001, înregistrate la Secretariatul Comisiei Naţionale la data intrării în vigoare a legii (luna mai a anului 2013) vor fi soluţionate în termen de 60 de luni”, se arată în răspunsul oferit „României libere” de ANRP.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă