19.3 C
București
sâmbătă, 15 iunie 2024
AcasăSportFormula 1Bomba Cristianei Anghel: Liber în alegeri pentru aleșii incompatibili

Bomba Cristianei Anghel: Liber în alegeri pentru aleșii incompatibili

 

Un proiect de lege care se plimbă prin Parlament de un an și jumătate poate arunca în aer campania electorală pentru locale.

Toți aleșii (locali sau parlamentari) care acum au interdicție să candideze (în urma definitivării în instanță a unor dosare de conflict de interese și incompatibilitate ale ANI) vor primi verde să-și depună candidaturile dacă acest proiect va fi adoptat. Pentru a intra în vigoare, documentul mai are de bifat doar votul final pozitiv în plenul Senatului, fază în care poate ajunge săptămâna aceasta.

Proiectul legislativ a fost depus în Parlament de către senatoarea Cristiana Anghel în septembrie 2014 și vizează modificarea alineatului 2 al articolului 25 din Legea 176/2010 (legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate – ANI). Conform formei actuale a actului normativ, orice persoană care a ocupat o funcție publică, dar are un verdict definitiv în instanță de conflict de interese sau incompatibilitate, nu mai poate ocupa altă funcție publică (cu excepția celor electorale) timp de trei ani. De asemenea, Legea 176 prevede că, „dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului“.

Modificarea pe care senatoarea Cristiana Anghel o vrea introdusă în lege sună astfel: „Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori existenţa conflictului de interese, pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului“.
Diferența, așadar, este că în le­ge s-ar introduce formula­rea (referitoare la „aceeași funcție“) „care a generat starea de incompatibilitate ori existenţa conflictului de interese“.

„Un procedeu extrem de simplu de eludare a legii“

Modificarea pe care Cristiana Anghel și-o dorește este esențială. Astfel, în urma unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR) din 2014), s-a stabilit că „atribuirea pentru sintagma «aceeași funcție» a înțelesului unic de funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflict de interese este de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă, contrar spiritului Legii nr. 176/2010. (…) De asemenea, a accepta interpretarea conform căreia unei persoane constatate a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese îi este interzis să mai ocupe doar funcția care a generat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, putând, în schimb, ocupa orice altă funcție eligibilă, ar pune, prac­tic, la îndemâna categoriilor de persoane vizate de Legea nr. 176/2010 un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și a aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept“. 

Invocând argumentele CCR, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege al senatoarei Cristiana Anghel, concluzionând că „propunerea legislativă este neconstituțională“.

Cu toate acestea, documentul legislativ și-a urmat traseul prin Parlament și a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților, deci fără dezbatere în plen. Ajuns în Senat, proiectul a fost avizat negativ și de către Comisia pentru administrație publică, iar Guvernul a retrimis punctul de vedere negativ pe care îl mai trimisese și anterior, când proiectul de lege intrase în circuit parlamentar.

Surpriza a apărut în Comisia juridică a Senatului, fără avizul căreia legea nu poate intra la vot în plenul Senatului (cameră decizională). În ședința comisiei de marți, 22 martie a.c., nu s-a putut vota un aviz (fie favorabil, fie negativ), pentru că a fost egalitate: cinci voturi „pentru“ la cinci voturi „împotrivă“. Președintele Comisiei juridice din Senat, liberalul Cătălin Boboc, a declarat pentru „România liberă“ că plenul Senatului va tranșa, prin vot, soarta acestui proiect legislativ. „Comisia juridică nu poate emite un aviz în astfel de situații, când e egalitate la vot, dar vom emite un raport în care vom menționa acest lucru, raport pe care-l vom înainta plenului, care va lua o decizie“, a declarat senatorul. Acesta a adăugat că, „cel mai probabil, proiectul de lege va ajunge în plen, la vot, săptămâna viitoare“. Adică într-una din ședințele ordinare de plen din 28 sau 29 martie. 

PNL și PSD se acuză reciproc

Când vine vorba de cine susține acest proiect legislativ, liberalii au păreri foarte diferite de ale pesediștilor. În Comisia juridică din Senat, cinci membri sunt liberali, patru pesediști, unul de la UNPR (Ruxandra-Florina Jipa, senatoarea care l-a “miruit“ pe Dan Șova înaintea unuia dintre voturile pentru arestarea acestuia) și unul de la UDMR. Cristian Bodea, senator PNL membru al comisiei, susține că liberalii au votat “împotrivă“ și pesediștii “pentru“. “Noi, liberalii, am votat toți «împotrivă», pesediștii au votat «pentru» și știu că vor susține legea și în plen, așa se răzbună ei pe ANI și DNA, prin aceste acțiuni“, a declarat Cristian Bodea pentru “România liberă“. Acesta a mai menționat că, dacă legea va fi aprobată de majoritatea PSD, “PNL o va contesta la Curtea Constituțională“.

Pe de altă parte, senatorul PSD Ioan Chelaru insistă că social-democrații nici nu au votat “pentru“ în Comisia juridică și nici nu vor susține proiectul legislativ în plenul Senatului. “Nu-mi amintesc de o discuție în partid pe această temă, PSD nu susține această inițiativă legislativă“, a arătat Ioan Chelaru pentru “România liberă“.

În ciuda unor detalii tehnice care se pot dovedi esențiale, proiectul senatoarei Cristiana Anghel poate fi decisiv în campania electorală pentru locale. Astfel, dacă legea trece, un fost șef de consiliu județean sau un parlamentar, de exemplu, declarat în trecut în conflict de interese sau incompatibil, poate candida la o funcție de primar. De asemenea, în perspectiva alegerilor parlamentare, un senator declarat în trecut în conflict de interese sau incompatibil poate candida pentru un loc de deputat sau invers. Este, însă, de discutat dacă legea s-ar putea aplica și celor pentru care interdicția funcționează în acest moment sau li s-ar aplica doar celor care ar fi declarați incompatibili și în conflict de interese, definitiv, după intrarea în vigoare a legii.   

Argumentele unui judecător CCR, folosite în favoarea legii

În expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, senatoarea Cristiana Anghel invocă argumente atât logice (din punctul său de vedere), cât și juridice. Unul din argumente este că, de fapt, intenția legiuitorului a fost cea urmărită de senatoare prin modificarea propusă: “Dacă legiuitorul ar fi dorit o extindere a efectelor sancțiunii, ar fi utilizat termeni, sintagme generice de tipul «orice altă funcție publică», «o funcție sau demnitate publică similară» etc., noțiuni consacrate de altfel în astfel de situații și utilizate și în legea invocată“.

Un alt argument recurge la părerea judecătorului CCR Valer Dorneanu. Acesta, într-o opinie concurentă la Decizia CCR 460 din 2013, arăta că “în cazul Legii nr. 176/2010, ne aflăm într-un alt domeniu, ce nu poate fi supus prin analogie regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de 3 ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune cu natură aparte şi care intervine suplimentar, în condiţiile arătate, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie. Fiind angajată în cadrul răspunderii disciplinare, această sancţiune trebuie să aibă legătură cu circumstanţele în care a fost săvârșită fapta ce a declanşat starea de incompatibilitate sau conflictul de interese şi tocmai de aceea vizează aceeaşi funcţie, şi nu o alta, atunci când este vorba de funcţii sau demnităţi eligibile. De altfel, este de esenţa oricărei forme a răspunderii juridice ca sancţiunea aplicată să fie legată de fapta concretă săvârşită. Aceasta pare a fi, de altfel, singura soluţie acceptabilă în situaţia în care fapta sau conduita ilicită a fost săvârşită în exercitarea unei funcţii eligibile: interdicţia ca, timp de 3 ani, aceeaşi persoană să nu mai poată candida şi, implicit, ocupa aceeaşi funcţie, însă această sancţiune nu se poate extinde asupra tuturor funcţiilor sau demnităţilor electorale fără a depăşi limitele exercitării dreptului de a fi ales prevăzute de art. 37 din Constituţie“.   

Cele mai citite

Toți portughezii vor purta tricou CR7 la EURO 2024, ca să nu mai existe dubii în legătură cu marcatorul

IlustrațiiȘ Marian Avramescu Legenda vie a fotbalului portughez Cristiano Ronaldo mai are doar câteva zile până la debutul la Turneul Final al Campionatului European...

Rusia – Ucraina, ziua 843: Putin declară câți militari ruși luptă în Ucraina

Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunţat că aproximativ 700.000 de militari ruşi participă în prezent la ofensiva din Ucraina. 'Avem aproape 700.000 bărbaţi în...

SUA se pregătesc pentru un val de căldură sufocant

Vaste regiuni din centrul şi estul Statelor Unite se pregătesc pentru un val de căldură sufocant săptămâna viitoare, cu temperaturi ce ar urma să...
Ultima oră
Pe aceeași temă