13 C
București
joi, 22 februarie 2024
AcasăSportFormula 1ORA DE RELIGIE. Materialele didactice au doar „binecuvântarea” Bisericii, nu și avizul...

ORA DE RELIGIE. Materialele didactice au doar „binecuvântarea” Bisericii, nu și avizul Ministerului Educației

Elevii de cult ortodox învață religie după materiale didactice scrise și editate de preoți, teologi și consilieri ai Bisericii. Materialele nu sunt avizate de Ministerul Educației, singura „binecuvântare“ venind de la Biserica Ortodoxă Română, iar 80 la sută din piața auxiliarelor pentru ora de religie este deținută de editura unui consilier al Arhiepiscopiei Iașilor.

Manualele de religie care le vorbeau elevilor despre un Dumnezeu răzbunător, despre pedepse de genul „te va călca mașina“ sau „vei ajunge în iad“ au fost, în ultimii ani, și cu precădere în ultimele luni, obiectul unor critici intense. Ultima rundă de manuale a fost editată în anii 2004-2005 și acestea au circulat nestingherite până în 2007, când un studiu al unui fundații pentru drepturile omului atrăgea atenția asupra derapajelor flagrante din paginile lor. La scurt timp, unele dintre manualele cu exemple nepotrivite, care insuflau teamă elevilor din clasele primare, au fost scoase de pe piață.

Citește și: Ce ascunde falsa problemă creată în jurul orei de religie

Patru ani mai târziu, în 2011, Ministerul Educației a emis un ordin prin care a suspendat subvenționarea tuturor manualelor de religie. Neavând fonduri alocate de la centru și fiind presate de părinții nemulțumiți de conținutul manualelor, școlile nu le-au mai cumpărat. A fost momentul în care era manualelor de religie a apus. Locul lor a fost însă curând luat, în multe dintre școli, de materiale auxiliare, adică de așa-numitele „caiete pentru elevi.“

Acestea nu sunt însă aprobate de Ministerul Educației, care, începând din 2010, dă avize doar pentru manuale, nu și pentru materiale didactice auxiliare. Astfel, cei peste 90 la sută din elevii români care au ales să ia parte la ora de religie învață după materiale didactice al căror conținut nu a trecut niciodată prin mâinile unor specialiști ai Ministerului Educației.

Editura cu nume de sfânt

Majoritatea materialelor didactice pentru ora de religie ortodoxă sunt scrise sau editate de preoți sau de consilieri ai Bisericii Ortodoxe Române.

Una dintre cele mai cunoscute și mai prolifice edituri de materiale didactice destinate orei de religie este Sf. Mina, deținută de soții Corneliu și Camelia Muha, din Iași. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, asociații din firma Editura Sf. Mina SRL sunt cei doi: soțul deține 93,33 la sută, iar soția 6,67 la sută. În 2013, editura a avut un profit de 1.080.951 lei, potrivit informațiilor fiscale de pe site-ul Ministerului Finanțelor. Editura Sf. Mina deține 75-80% din piața manualelor și materialelor didactice pentru disciplina Religie, fiind singura specializată pe această nișă. Pe lângă editură, cei doi soți dețin și o firmă de distribuție, prin care cărțile scoase de ei ajung în librării.

Legăturile dintre familia Muha și Biserica Ortodoxă sunt strânse. Astfel, Corneliu Muha este și consilier economic al Arhiepiscopiei Iașilor, potrivit site-ului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Citește și: Păcatele pe care le mai are de spălat Biserica pentru ora de religie

Ambii soți Muha sunt absolvenți de Teologie, potrivit presei locale, iar Camelia Muha predă religia la Școala Otilia Cazimir din Iași. Interesant este faptul că patronii editurii sunt și cei care scriu caietele pentru elevi. Numele lui Corneliu Muha se regăsește pe auxiliarele pentru liceu, în timp ce soția sa semnează caietele pentru elevii din clasele mai mici. „România liberă“ a încercat să îi contacteze pe cei doi, dar ambii au ales să refuze dialogul. „Sunt într-o ședință, nu pot vorbi“, ne-a transmis Corneliu Muha, iar apoi nu a mai răspuns la telefon.

Ca o coincidenţă, Editura Sf. Mina SRL, înfiinţată în 2000, îşi desfăşoară activitatea în arhiepiscopia condusă până în 2007 de actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel.

Singurii autori: preoți și teologi

Restul de 25-30 la sută din piața materialelor didactice destinate disciplinei religie se împarte între editurile Corint, Aramis și Euristica. Cele mai multe manuale și caiete pentru elevi au cel puțin un autor care este preot sau teolog. De exemplu, auxiliarul pentru clasa a III-a scos de Editura Euristica este coordonat de prof. dr. Vasile Nechita, preot paroh în Iaşi. În prezentarea caietului, editura precizează că „lucrările sunt apărute cu înalta binecuvântare a Patriarhiei Române“.

Și cele două manuale de religie ale editurii Corint sunt scrise de fețe bisericești.

“E foarte greu să găsești pe altcineva să scrie un manual de religie. Simțim și noi, în calitate de editori, că sunt probleme, că limbajul e dogmatic, dar nu avem alți autori, nu avem la cine să apelăm. Nu există alte persoane, cu alte competențe și expertiză. Și ale noastre sunt scrise unul de un preot, altul de un teolog,“ spune directorul editorial al Grupului Editorial Corint, Cristian Greșanu.

Fără avizul ministerului, dar cu binecuvântarea Bisericii

Auxiliarele – care au luat practic locul manualelor de religie – și care sunt în proporție majoritară ale editurii Sf. Mina, anunță încă de pe copertă că sunt realizate “în conformitate cu programa școlară în vigoare“, inducând astfel ideea că ar beneficia de acordul Ministerului Educației. Ceea ce este fals.

“În momentul de faţă, în ciclul primar nu există manuale de religie valabile, aprobate prin ordin al ministrului, întrucât, în cadrul licitaţiei organizate în 2014 pentru achiziţia de manuale pentru clasele I şi a II-a, nu au existat câştigători pentru manualele de Religie (singura ofertă prezentă, cea a Editurii Corint, a fost descalificată întrucât nu îndeplinea parametrii de calitate prevăzuţi în Caietul de sarcini). Aceeaşi situaţie este valabilă şi în ciclul gimnazial. (…) Lucrările la care se face referire sunt auxiliare curriculare şi nu au aprobarea ministerului,“ ne-au transmis oficialii biroului de presă din Ministerul Educației. Potrivit acestora, ministerul a suspendat subvenționarea manualelor de religie, încă din 2010.

“De atunci a înflorit această piață a auxiliarelor. Ministerul nu le avizează, deci responsabilitatea este a școlii și a cadrului didactic,“ explică biroul de presă. Oficialii instituţiei promit că o nouă licitație pentru manuale de religie noi se va organiza în această toamnă.

Tocmai această sincopă a dus la această anomalie a înlocuirii manuelelor obişnuite cu auxiliare, acuză editurile.

„Ministerul a întrerupt vreme de vreo 7-8 ani licitațiile şi de aceea nu avem manuale noi, actualizate. Astfel, s-a speculat chestiunea acelor caiete. S-a susținut o piață paralelă, dar s-a suprapus peste sincopa creată de minister. Noi facem o mie și una de chestii – cărți de librărie, beletristică, istorie – cei de la Sf. Mina fac numai literatură religioasă. E greu să concurăm cu ei. Au cam 75-80 la sută din piață la religie, toată lumea știe chestia asta. În plus, știți că trebuie aprobare și de la Biserică, nu numai de la Ministerul Educației,“ spune directorul editorial al Grupului Corint.

Copiii cuminți merg la moaște

Caietele de religie existente acum pe piață și folosite de cei mai mulți dintre elevi nu conțin derapaje de genul celor care au stârnit reproșuri în ultimii ani. Astfel, copiii nu mai sunt amenințați cu flăcările iadului și nu mai sunt sfătuiți să se roage pentru a se vindeca de o boală grea, în loc să meargă la doctor. Cu toate acestea, limbajul folosit este în continuare greoi și dogmatic. Laitmotivele materialelor didactice sunt mersul la biserică și rugăciunea. Elevii nu învață în primul rând despre religie, ci mai ales cum s-o pună în practică.

Citește și: Patriarhia Română: Faptul că peste 90% dintre elevi vor ora de religie are valoare de referendum

De exemplu, elevii de clasa I află din Caietul pentru Elevi editat de Sf. Mina, scos în anul 2013, că „în timpul Sfintei Liturghii, atunci când mă împărtășesc, mă unesc cu Iisus Hristos.“

Caietul de religie de clasa a II-a al aceleiași edituri îi îndeamnă de nenumărate ori pe cei mici să meargă la biserică și le dă exemple de genul: „Mihaela nu lipsește niciodată duminica de la biserică, întrucât ea susține că acolo îl simte pe Dumnezeu foarte aproape de sufletul ei.“

Caietul de clasa a III-a merge chiar mai departe și îi sfătuiește pe elevi să meargă la moaște:

„Sunt atât de fericită! (…) Sâmbătă seară ne-am alăturat mulțimii de credincioși ce așteptau sfioși să se închine la sfintele moaște. (…) După miezul nopții, am ajuns să ne închinăm Sfintei. Cu o mare emoție am sărutat icoana Sfintei Parascheva și racla în care se află sfintele ei moaște. (…) Am trăit o experiență extraordinară! Duminică seara, am auzit la televizor că anul acesta, la Iași, a fost aproximativ un milion de pelerini din țară și străinătate.“

Din auxiliarul pentru clasa a VI-a, scris tot de Camelia Muha, copiii află că: „Suntem datori să ne arătăm recunoștința față de Dumnezeu, mulțumindu-i pentru binefacerile pe care le trimite neîncetat asupra noastră în toate zilele și în fiecare ceas și clipă, în casă, la biserică, în drum, oriunde.“

Același material didactic le vorbește elevilor despre lepră: „Produce dureri foarte mari, prin răni mari la nivelul pielii, pline de sange, care înaintează până la os. Pentru că este foarte molipsitoare, în vechime, cei care sufereau de această boală erau obligați să trăiască izolați de restul comunității, fiind considerați necurați. Dacă Dumnezeu îi vindeca de această boală, căci numai El o putea face, ei trebuiau să se prezinte preoților, cei care constatau vindecarea.“

Materialele auxiliare dedicate elevilor de la liceu au caracteristicile unui text dogmatic, ele par mai degrabă lucrări religioase, și nu materiale pedagogice.

„Prin faptul că suntem fii ai Sfintei Biserici Ortodoxe, avem ceva în plus față de cei care nu s-au făcut încă părtași acestui dar: avem posibilitate de a trăi în cadrul timpului liturgic și al spațiului eclezial,“ le împărtășește elevilor de clasa a X-a autorul – nimeni altul decât Corneliu Muha, patron de editură și consilier economic al Arhiepiscopiei Iașilor.

Patriarhia: „Biserica nu editează manuale“

Faptul că editorul principal de materiale auxiliare pentru religie este și consilier al Arhiepiscopiei ar fi o problemă dacă acesta ar fi și preot, spune purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica.

„Nu este preot, am verificat. (…) Nu este nici o legătură între editură și Biserică. Biserica nu editează manuale, doar le avizează. Legea cere ca manualele să fie avizate de Biserică, pentru ca ele să fie conforme cu religia ortodoxă. Biserica nu avizează auxiliarele, deși poate ar trebui, pentru că ele ajung pe băncile elevilor,“ spune Stoica, potrivit căruia Patriarhia pledează pentru îmbunătățirea manualelor de religie.

 

Cele mai citite

Germania ar putea intra în recesiune

PIB-ul Germaniei va creşte cu doar 0,2% în acest an, a declarat ministrul german de finanţe, Robert Habeck, potrivit zf.ro. Noile prognoze sunt mult mai...

Austria: Raiffeisen Bank International investigată (RBI) pentru deficienţe privind combaterea spălării banilor

Autoritatea de Supraveghere a Pieţei Financiare din Austria (FMA) investighează Raiffeisen Bank International (RBI) pentru deficienţe privind combaterea spălării banilor, a anunţat joi grupul...

Suspendare de 30 de zile pentru magazinele din aeroportul Otopeni

Serviciile comerciale tip duty-paid şi conexe din Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti sunt suspendate pentru aproximativ 30 de zile, ca urmare a încetării contractului...
Ultima oră
Pe aceeași temă