Dacă în toate cele peste 1.000 de dosare soldate cu sentințe de achitare în cauze instrumentate de către DNA, în ultimii 10 ani, instituția a făcut contestații în anulare pentru un recurs în interesul legii la toate cauzele pierdute, numai în dosarul „Căprioara“ al lui Marian Oprișan procurorii anticorupţie nu au folosit această cale de atac.
Cel mai vechi lider politic în funcție dintre toți baronii locali este de departe Marian Oprișan, președinte al PDSR-PSD Vrancea încă din anul 1992 și cârmaci unic al județului, în calitate de vicepreședinte și apoi președinte al Consiliului Județean, din anul 1996 până în prezent.
Deşi a fost investigat de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care a instrumentat pe numele său și al altor 6 angajați ai CJ Vrancea un dosar de 53 de volume cu 14.000 de file, numit ”Dosarul Căprioara”, cazul s-a soldat cu achitare. Procesul a avut, în total, 93 termene de judecată la 6 instanțe, de-a lungul a 9 ani și 3 luni de zile, vreme în care multe dintre infracțiuni s-au prescris.
A scăpat de 600 de ori
Dacă în toate cele peste 1.000 de dosare soldate cu sentințe de achitare în cauze instrumentate de către DNA, în ultimii 10 ani, instituția a făcut contestații în anulare pentru un recurs în interesul legii la toate cauzele pierdute, numai în dosarul „Căprioara“ al lui Marian Oprișan procurorii anticorupţie nu au folosit această cale de atac.
Statutul de protejat al sistemului judiciar l-a câștigat baronul de Vrancea în timp. Astfel, între anii 1999 și 2009, Parchetul Vrancea i-a dat lui Marian Oprişan nu mai puțin de 600 de soluții de SUP sau NUP în tot atâtea dosare care îl vizau, majoritatea pe cauze de corupție sau fapte asimilate acestora.
În schimb, liderul PSD le-a deschis jurnaliștilor incomozi din Vrancea sau din țară nu mai puțin de 800 de acțiuni în justiție, atât în civil, cât și în penal. Numai cu firma Nord-Est Press SRL, care editează ”Ziarul de Vrancea”, și cu jurnaliștii de la acest cotidian a avut peste 300 de procese.
Pe de altă parte, procurorii Ion Popescu şi Ion Săraru au fost angajați după 2006, când s-au pensionat, în funcțiile de membri ai -Autorității Teritoriale pentru Ordine Publică, organism ce funcționează pe lângă Consiliul Județean Vrancea. În această calitate, cei doi au fost trimiși pe banii instituţiei conduse de Marian Oprişan în câteva vacanțe de câte 30 de zile în Spania sau la Algarve, în Portugalia, după cum a relatat presa la vremea respectivă, cu scopul de a se instrui în domeniul apărării ordinii publice.
De menționat că fostul procuror Ion Popescu este trimis în judecată într-un dosar de corupție împreună cu fostul procuror-șef de la Parchetul Curţii de Apel Galați, Ion Gîlcă, acum decedat, cu Vasile Bogdan și cu fostul șef al Direcţiei Silvice Vrancea, Petrică Tudose.
Epopeea pietruirii drumurilor luate de ape
Consiliul Județean Vrancea, condus încă din anul 1996 de către Marian Oprișan, a primit, în 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor, condus atunci de către Miron Mitrea, fost deputat de Vrancea, pentru reabilitarea drumurilor comunale din județ.
În rechizitoriul întocmit ulterior de către Direcția Națională Anticorupție pe 5 iunie 2006, în dosarul numit de presă ”Căprioara”, procurorii precizau: „Comisia de licitație numită de inculpatul Marian Oprișan a selecționat și a atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile, conduse de apropiați ai inculpatului Marian Oprișan, și anume: SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri Prunache Corneliu, cumătrul lui Marian Oprișan), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) și SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile)”.
Anchetatorii au reţinut şi faptul că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar SC Top Media SRL era o societate fără sediu și fără angajați.
Companiile respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați, potrivit DNA. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate totuşi lucrări, acestea s-ar fi dovedit a fi de proastă calitate și efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a multor lucrări nu ar fi existat diriginți de șantier autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții, cum impunea legea, au notat procurorii.
„18 drumuri comunale nu au fost supravegheate și verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plățile s-au făcut integral în contul firmelor selecționate, la -doua-trei zile după semnarea contractelor”, arăta DNA în rechizitoriu.
Anchetatorii au mai descoperit că membrii comisiei ”și-au însușit nelegal suma de 320.000 RON, bani destinați pietruirii drumurilor”. În instanță, inculpații au susținut că ei au pietruit drumurile în mod responsabil, dar că apele umflate de viituri le-au „distrus toată munca”.
Terenuri luate cu japca pentru un parc de distracții
Anchetatorii au mai descoperit că, în anii 2004-2005, Marian Oprișan „a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a Consiliului Județean și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic Căprioara, în jurul căruia inculpatul Oprișan Marian -deținea împreună cu membrii familiei (mama sa, Lucia Ghe-rarde – n.n.) 8,5 hectare de teren”. Pentru această achiziție, Oprișan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane de lei din fondurile publice ale CJ Vrancea printr-o hotărâre. Întrebat la acea vreme de către consilierii PNL și PDL ce este cu acel act, baronul a replicat în mod disprețuitor. „Ce, credeți că trebuie să știu toate achizițiile de pixuri și materiale de birotică ale Consiliului Județean?!”, a declarat baronul de Vrancea. Procurorii au menţionat, ulterior, că în plus acesta ar fi întocmit și o adresă falsă, prin care a solicitat suma de 300.000 de lei din Fondul de rezervă al Guvernului. „Pretextele invocate în adresa sunt false, iar banii primiți au fost utilizați (banii pentru pixuri – n.r.) tot pentru achiziția complexului”, se mai arăta în rechizitoriul DNA.
De la vorbă bună la ameninţări
Achiziția celor 8,5 ha de teren are o poveste care i-a marcat pe localnicii din comuna Vânători, limitrofă Complexului Căprioara. Astfel, în anii 2001-2003, fostul prefect de Vrancea și actual șef al Autorităţii Naţionale pentru Retrocedarea Proprietăţilor (ANRP), George Băeșu, îi chema la cabinetul său ori mergea deseori la țăranii din Vânători și îi ruga, în primă fază, să vândă terenurile mamei lui Marian Oprişan, Lucia Gherarde. George Băeşu este cumătrul baronului de Vrancea. Unii dintre oameni s-au revoltat și au făcut scandal deoarece prețurile oferite erau de chilipir (1,5-2 dolari pentru un metru pătrat) sau pur și simplu nu voiau să vândă. Astfel cumătrul George Băeșu, în faza a doua a „negocierilor”, a trecut la amenințări asupra celor în chestiune.
Presa vremii a consemnat aceste lucruri și chiar și jurnaliștii din presa locală au fost amenințați în urma acestor dezvăluiri. ”Ei, lăsați c-o să vedeți ce omor am să vă dau eu vouă!”, le spunea prefectul George Băeșu ziariștilor, chiar de pe scările instituției pe care o conducea.
Mai mult, chiar premierul Adrian Năstase s-a arătat oripilat de comportamentul lui Marian Oprișan și al prefectului de Vrancea. „Când treci la amenințări și publici poze cu ziariste goale, nu mai faci parte din familia social-democrației moderne”, afirma Adrian Năstase într-o conferință de presă. După acest episod, Marian Oprișan și-a pus cenușă în cap și s-a autosuspendat 6 luni de zile din funcția de președinte al PSD Vrancea, dar nu și din funcția din administrație.
Stăpân peste donația Regelui Carol I
Ideea lui Marian Oprişan de a construi un parc de distracţii în Crângul Petreşti nu este nouă. În 2003, eternul baron PSD a avut prima încercare de a obţine bani de la Guvern pentru un proiect asemănător. Dar planurile sale s-au lovit de opoziția premierului de atunci, Adrian Năstase. Dezvăluirile de presă care arătau că familia baronului tocmai achiziţionase „cu japca“ 8,5 hectare de teren arabil în vecinătatea Crângului Petreşti – locul unde este amplasat Complexul Căprioara – l-au indignat până şi pe fostul prim-ministru. „În niciun caz nu vom aproba şmecheria aceea cu terenurile de la Vrancea. Să fie clar şi pentru colegii noştri care mai încearcă astfel de lucruri!“, declara Adrian Năstase împotriva colegului său de partid, în urmă cu 15 ani.
Practic, fostul premier recunoștea că afacerea imobiliară a lui Marian Oprișan avea damf de șmen personal, mai ales că fusese informat, în acest sens, printr-un raport întocmit de către fostul șef al Corpului de Control, Victor Ponta.
Crângul Petreşti, aflat la 4 kilometri de Focșani, are o suprafață totală de 135 ha, din care 41 de hectare aparţin municipiului Focşani, teren donat prin decretul regal din 1895 al Regelui Carol I, pentru realizarea încă de pe atunci a unui parc „de distracţie şi recreaţiune”.
Din această suprafaţă, consilierii locali focșăneni au aprobat în iunie 2014 atribuirea în folosinţă a suprafeţei de 2,1 hectare către Consiliul Judeţean Vrancea, deţinătorul Complexului turistic Căprioara din interiorul crângului. Ulterior, în iunie 2015, aceeaşi instituţie, prin Marian Oprișan, a cerut și a obţinut atribuirea în folosinţă a întregului lot de 41 ha deţinute de Consiliul Local Focşani.
Preţ crescut de 10 ori
Proiectul de hotărâre a CJ Vrancea a menţionat că cele 41 ha sunt necesare pentru realizarea unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de 5,1 milioane de euro, intitulat pompos ”Amenajarea ariei naturale de interes local Crâng Petreşti şi îmbunătăţirea infrastructurii de acces, din fonduri europene“. Contractul a rămas în aer, deoarece nu au putut fi accesate în totalitate fondurile cu pricina.
În zona crângului, deține 8,5 hectare de teren şi mama lui Marian Oprişan, Lucia Gherarde, iar valoarea acestei suprafeţe a crescut de 100 de ori față de anul achiziției, căci acum se vinde cu 120-200 euro metrul pătrat.
Achiziţia terenului a avut loc între anii 2001-2004, în condiţii controversate, pe vremea când nu se ştia de donaţia lui Carol I, însă baronul avea acelaşi vis de a realiza o zonă de “recreaţiune” pentru focşăneni. “Acest proiect nu este în beneficiul lui Marian Oprişan şi al familiei sale, care întâmplător deţine teren în proximitatea Crângului Petreşti”, a susţinut baronul de Vrancea în 2015.
Şeful CJ a susţinut că proiectul a întârziat din cauza celor care s-au opus realizării lui, iar ”fostul premier Adrian Năstase a făcut o greşeală” când s-a pronunţat împotriva proiectului, pe fondul incompatibilităţii din pricina acelor terenuri.
“Ar trebui să apreciaţi că după anul 1895, după ce Regele Carol a vrut să facă un parc de recreaţiune şi de agrement cetăţenilor municipiului Focşani, singurul şi primul care s-a gândit să îndeplinească dorinţa Regelui Carol I am fost întâmplător eu şi colegii din conducerea administraţiei locale”, a arătat baronul suprem al Vrancei. Acesta a mai afirmat că Guvernul va emite, rapid, o hotărâre prin care restul pădurii din Crângul Petreşti ar urma să treacă în administrarea Consiliului Județean.
La doi ani de la începerea lucrărilor la parcul de ”recreațiune”, zona arată ca după bombardament și, inovație made in Focșani, prin pădure a fost turnat asfalt!
Mai mult o armată de paznici de la firma AXEL, plătită din bugetul CJ Vrancea, nu lasă pe nimeni să pătrundă în incinta crângului Petrești. Unul dintre aceștia ne-a spus: ”Ce vreți, dom’le, să-mi pierd pâinea?! Nu intră nimeni în pădure, este obiectiv militar declarat de dl Oprișan!”.
9 ani și 3 luni = achitare
Rechizitoriul DNA din 2006 arăta că, în perioada 2003-2005, Marian Oprișan ar fi folosit hotelurile “Rucăr” din Soveja și “Hanul dintre Vii” din Câmpineanca, aflate în patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor acțiuni de protocol în valoare de 520.000 de lei.
“Potrivit legii, CJ nu putea să finanțeze respectivele locații decât introducându-le în circuitul public”, explicau la acea vreme procurorii. Urmărirea penală în acest caz a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 Marian Oprișan a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals şi uz de fals. După 18 termene la Judecătoria Focșani, a ajuns la Tribunalul Vrancea, de unde a fost strămutat la Tribunalul Cluj, unde a și fost judecat pe fond. De aici, după alte 10 termene, dosarul s-a îndreptat către Judecătoria Cluj, unde a petrecut numai câteva luni. La începutul lui 2010 s-a reîntors la Judecătoria Focșani, unde a mai poposit preț de trei termene. Ulterior, epicul dosar s-a reîntors la Judecătoria Cluj, la cererea DNA. În total, 93 termene de judecată, la 6 instanțe, de-a lungul a 9 ani și 3 luni de zile, timp în care multe dintre infracțiuni fuseseră prescrise.
Justiție cu dublă măsură. Expertele – condamnate penal, iar baronul Oprișan – achitat
În dosarul ”Căprioara”, în care baronul de Vrancea Marian Oprișan, împreună cu alți 6 inculpați, a fost achitat de către Curtea de Apel Cluj, au lucrat la expertizele contabile în cauză expertele Ileana Cernea (Pintea) şi Elena Valentina Muşuroiu, dar și șeful firmei de contabilitate în chestiune, Liviu Macovei. Spre finalul procesului de la Cluj, procurorii DNA au constatat că cei trei ar fi favorizat făptuitorul, respectiv pe Marian Oprișan, dar și pe ceilalți inculpați în întocmirea expertizelor. De altfel, cei trei au și fost reținuți și apoi puși sub control judiciar pentru măsluirea expertizelor contabile.
În 2016, Judecătoria Focșani a condamnat-o pe Ileana Cernea (Pintea) la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, fiind obligată să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Elena Valentina Muşuroiu, iar expertul focşănean Liviu Macovei a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu. Decizia este fără precedent în justiția română, ținând cont de faptul că cel pentru care ar fi măsluit expertizele cele două experte, respectiv Marian Oprișan, a fost achitat. Cu alte cuvinte, instanța de judecată constată că expertele au măsluit expertiza din dosarul de la Cluj în care era inculpat Oprișan și, ca urmare a acestei infracțiuni, cele două sunt condamnate penal, iar cel din urmă se folosește în dosar de expertiza măsluită și este achitat!
Eşec economic
Dacă în 1968, când s-a organizat România în județe, Vrancea avea circa 54.000 salariați, iar în 1991 avea peste 111.000 angajați și 25 de mari unități industriale, actualmente județul de la Curbura Carpaților mai are doar 20.000 de salariați și funcționează doar industria de confecții în lohn și cea de vinificație. În speță, numai în ultimii 20 de ani, sub „competenta“ ocârmuire a echipei PSD conduse de faraonul Oprișan, au dispărut 17 mari unități industriale și alte zeci de microîntreprinderi. Acestea au fost achiziționate pe mai nimic și apoi vândute de ”minunații oameni de afaceri” vrânceni – așa cum îi numește Oprișan pe acoliții săi – la fier vechi. Vrancea se află, după 26 de ani de conducere pesedistă, pe ultimul loc în țară la toți indicatorii economico-sociali.
