Pe măsură ce dosarele, prin care col. (r) Doru Paraschiv își caută dreptatea în justiție, avansează, cazul ia o turnură halucinantă, iar abuzurile la care a fost supus devin tot mai evidente. Meritul este al justiției civile, nu al justiției militare, care a încercat să mușamalizeze ilegalitățile săvârșite de camarila lui Gabriel Oprea din cadrul Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA).
Practic, col. Doru Paraschiv a fost acuzat de ”facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate” (faptă care nu există în legislația de profil), i-a fost retras accesul la informații strict secrete ale NATO și a fost trecut în rezervă, fără să existe vreun… incident de securitate.
Acest lucru reiese dintr-o ordonanță a Parchetului General, Secția de urmărire penală și criminalistică, prin care procurorul de caz a refuzat audierea lui Traian Băsescu, fost președinte al României, și a lui Victor Viorel Ponta, fost premier al României. În calitate de președinte și vicepreședinte CSAT, aceștia trebuia informați dacă ar fi existat un incident de securitate.
De ce a refuzat Parchetul General audierea lor? ”Faptele săvârșite de ofițer nu au fost calificate ca eveniment, astfel cum este acesta definit conform prevederilor P.M. 3 – Instrucțiuni privind gestionarea evenimentelor în Armata României. (…) Întrucât nu au determinat compromiterea informațiilor clasificate, structura cu atribuții pe linia protecției informațiilor clasificate preîntâmpinând compromiterea acestora.”
Și mai revoltător este faptul că paragraful este preluat dintr-o întâmpinare pe care MApN a depus-o în dosarul 506/2/2014, de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) – Secția de contencios-administrativ și fiscal.
În acest caz, întrebarea firească este: de ce i-a fost retras col. Doru Paraschiv certificatul de acces la informații clasificate de cel mai înalt rang și de ce a fost trecut în rezervă, dacă nu a existat un incident de securitate?
Ceață totală
Nici până astăzi col. (r) Doru Paraschiv nu știe ce informații clasificate a fost pe cale să compromită, cine sunt ”persoanele neautorizate” care trebuia să intre în posesia lor și, mai ales, ce fapte a săvârșit el în sensul ”facilitării scurgerii” acestor informații.
Asta pentru că, la nivelul Direcției de Contrainformații și Siguranță Militară (DCiSM), unde col. Doru Paraschiv activa, nu a fost făcută nicio anchetă în ceea ce-l privește, nu i s-a dat posibilitatea să se apere în fața acestor acuzații. De aceea, nu cunoaște motivele pentru care i-a fost retras certificatul de acces la informații clasificate. El a acuzat în permanență că este victima camarilei lui Gabriel Oprea din Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), în frunte cu șeful instituției, gen. Marian Hăpău.
Potrivit Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, art. 28, alin. (5), retragerea certificatului de acces la informații publice se… moti-vează. Fără motivare, măsura este nulă de drept.
Cu toate acestea, nici DCiSM (care a solicitat retragerea accesului), nici ORNISS (care l-a dispus), nici MApN (care a emis ordinul de trecere în rezervă) nu au depus la instanță motivele măsurilor luate împotriva acestuia. Foarte important de precizat este că ordinul de trecere în rezervă nu a fost semnat de ministrul Apărării de la acea vreme, Mircea Dușa, de la PSD, ci de secretarul de stat, Otilia Sava, care nu avea acest drept legal, pentru că-i era inferioară în grad col. Doru Paraschiv.
Mai grav este că, timp de un an de zile, MApN nu a informat instanța de judecată despre faptul că nu a existat un incident de securitate. Chiar și așa, col. (r) Doru Paraschiv a câștigat, în primă instanță, în dosarul în care a solicitat suspendarea deciziei ORNISS nr. S 11287 din 17.07.2013, prin care i-a fost retras accesul la informații clasificate ”strict secret de importanță deosebită”. Sentința favorabilă lui Paraschiv a fost dată, în 26 martie 2014, de către judecătorii Secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, din cadrul Curții de Apel București.
MApN a sucit-o, după ce Iohannis a ajuns președinte
Ce a determinat MApN să recunoască în instanță, abia după un an, inexistența unui incident de securitate în cazul Doru Paraschiv? Greu de spus. Trebuie menționat că, la acea dată, Klaus Iohannis fusese ales de curând președinte al României, iar viitorul politic al Guvernului Victor Ponta și al lui Gabriel Oprea era incert.
De aceea, MApN, sub conducerea lui Mircea Dușa, a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) o întâmpinarea în care se precizează că nu a fost compromisă nicio informație clasificată. Întâmpinarea poartă numărul DLJ6416/15.12.2014 și a fost depusă în dosarul 506/2/2014 de pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) – Secția de contencios-administrativ și fiscal.
Așa cum spuneam, în Întâmpinare scrie negru pe alb: ”Faptele săvârșite de ofițer nu au fost calificate ca eveniment astfel cum este acesta definit conform prevederilor P.M. 3, Instrucțiuni privind gestionarea evenimentelor în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului Apărării Naționale nr. M.S. 15/ 2013, întrucât nu au determinat compromiterea informațiilor clasificate, structura cu atribuții pe linia protecției informațiilor clasificate preîntâmpinând compromiterea acestora”.
Din document mai aflăm că ”reclamantul Doru Paraschiv a fost pus la dispoziție ca urmre a limitării nivelului de acces la informații clasificate (art. 85, litera (n), din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare”, deoarece, după retragerea certificatului de acces la informații clasificate, nu a mai putut ocupa nicio funcție corespunzătoare gradului său. Mai concret, un colonel fără acces la informații clasificate- nivel ”strict secret de importanță deosebită” nu prea are ce face în cadrul serviciului secret al Armatei.
Deși DGIA și MApN susțin că dețin dovezile săvârșirii faptei de către col. Doru Paraschiv, ele nu au fost depuse în instanță. Pe masa judecătorilor a ajuns doar un ”extras” secret. Din Întâmpinare aflăm că ”MApN a depus la Compartimentul Informații Clasificate al instanței un extras cu conținut clasificat secret de stat privind faptele concrete imputate recurentului-reclamant, din care rezultă fără putință de tăgadă că acesta a facilitat scurgerea de informații clasificate către persoane neautorizate, încălcând în acest mod reglementările privind protecția informațiilor clasificate”.