Castigatorii la alegerile europarlamentare pot ajunge in Parlamentul European scapand de controlul Agentiei Nationale de Integritate. ANI se afla in imposibilitatea de a verifica declaratiile de avere si interese ale candidatilor la alegerile pentru Parlamentul European, intrucat in cazul acestui scrutin legea prevede ca documentele in cauza ajung in posesia Agentiei abia dupa data de 7 iunie. Potrivit ordonantei de urgenta care reglementeaza alegerile europene din acest an, Biroul Electoral Central este obligat sa publice declaratiile de avere pe pagina de internet in momentul ramanerii definitive a candidaturilor (respectiv 29 aprilie), dar nu si sa le transmita ANI pentru verificari, ca in cazul alegerilor parlamentare si locale. Legea ANI prevede obligativitatea transmiterii de catre birourile electorale a acestor documente catre Agentia Nationala de Integritate. "Declaratiile de avere si de interese se depun la Biroul Electoral Central sau, dupa caz, la Biroul Electoral de Circumscriptie, o data cu declaratia de acceptare a candidaturii, in doua exemplare. Biroul Electoral Central si Biroul Electoral de Circumscriptie transmit un exemplar al declaratiilor de avere si de interese la Agentie, in termen de cel mult 48 de ore de la depunere", se arata in lege. O asemenea prevedere nu figureaza insa in reglementarile legale pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Chiar si in contextul in care cineva doreste sa solicite ANI verificarea averii unui candidat, inspectorii nu pot interveni decat dupa alegerile din 7 iunie. Potrivit Legii privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, modificata prin OUG 11/2009, "in cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din Romania in Parlamentul European sunt obligati sa isi declare averea si interesele la ANI". Directorul Centrului Roman de Politici Europene, Cristian Ghinea, considera ca este vorba de o "harababura" administrativa. "Daca declaratiile se dovedesc a fi false, mandatul europarlamentarului poate fi invalidat, pentru ca este vorba de fals in acte publice. Ar fi o situatie jenanta si ridicola ca inadvertente in declaratii sa fie descoperite dupa intrarea in PE", a spus Ghinea.
