20.8 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSportENGLEZA lui Traian Băsescu iz ă totăl eşec - VIDEO

ENGLEZA lui Traian Băsescu iz ă totăl eşec – VIDEO

Preşedintele Traian Băsescu a fost prezent, joi seară, la Finala Campionatului Mondial de Management şi Strategie, desfăşurată la Bucureşti.

Graţie acestui eveniment cu participare internaţională, Traian Băsescu nu a ratat ocazia să îşi exerseze limba engleză. Numai că limba engleză nu e chiar atât de uşoară, iar preşedintele a reuşit chiar să inventeze două cuvinte.

Citeşte şi Jurnaliştii i s-au adresat lui Ponta cu formula „Mr. president”. Vezi reacţia premierului

După ce i-a fost înmânat trofeul Global Management of Challenge, şeful statului a încropit câteva propoziţii în limba engleză: „The advantage of being president: you receive premiums (n. red. – ‘premium’ înseamnă primă sau recompensă; este folosit greşit de către preşedinte pentru că termenul corect în acest context era ‘award’) without doing something. The presence is enough (…) The deepest crisis in Romania was in 2010 when we take extraordinary difficult measures for the population. I’m looking in these days to the countries which choose for increasing the fiscality like a solution to increase the income on the budget. It is a total ‘eşec’ (n. red.  – ‘failure’ înseamnă ‘eşec’ în limba engleză. ‘eşec’ nu are echivalent fonetic în limba engleză)”.

Ce a vrut, de fapt, să spună preşedintele Băsescu aflăm dintr-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis România liberă:

Avantajul de a fi preşedinte: primeşti premii fără a face ceva. Prezenţa este suficientă. În primul rând, daţi-mi voie să îi felicit pe organizatori pentru succesul acestui eveniment şi daţi-mi voie să vă felicit pe fiecare dintre dumneavoastră deoarece ştiu că fiecare dintre dumneavoastră este campion la el în ţară, chiar dacă aici nu va fi desemnat decât un singur campion. Însă, până la urmă nu poate fi decât un singur campion mondial. Oricum, este o mare plăcere să-mi exprim aprecierea faţă de managerii care au participat la această competiţie. Acest concurs este o dovadă a faptului că managementul va deveni unul global, aşa cum economia este deja globalizată. Realităţile activităţilor dumneavoastră aici demonstrează că în zilele noastre, fie că eşti în Rusia, în China, în Germania, în Statele Unite, în Franţa sau chiar în România, exigenţele şi principiile care stau la baza a ceea ce înseamnă să fii un manager de succes sunt aceleaşi. Poate că vorbim în limbi diferite, însă managementul, managementul corect are un limbaj unic.

Nu ştiu cine este câştigătorul. Din păcate, nu voi fi aici când va fi anunţat învingătorul, însă doresc să-l felicit, ca şi pe dumneavoastră toţi cei prezenţi aici, toţi cei care aţi contribuit cu inspiraţia, cunoştinţele şi deciziile dumneavoastră pentru a crea o astfel de competiţie. Mult timp s-a crezut că un concurs înseamnă fotbal sau atletism sau înot, sport, în general. Însă ceea ce avem aici este o competiţie a creierelor. O competiţie a celor care duc lumea mai departe. Pentru că dumneavoastră, managerii, sunteţi cei care faceţi ca lumea să meargă mai departe: în direcţia corectă sau în cea greşită. Sper că aici nu avem decât manageri care duc companiile în direcţia corectă şi implicit şi lumea este dusă mai departe în direcţia corectă.

Vă voi da câteva informaţii despre România acum. România este o ţară care a trecut prin criză ca multe alte ţări, ca multe alte ţări din Uniunea Europeană. Faza cea mai profundă a crizei în România a fost în 2010 când am luat măsuri extraordinar de dificile pentru populaţie. A fost o decizie asumată, cu costuri uriaşe pentru populaţie şi totodată pentru politicieni, inclusiv pentru mine. Însă capacitatea noastră de a lua decizii la momentul potrivit şi a lua decizia corectă la momentul corect ne dă satisfacţia de a spune că după măsurile extraordinar de dificile din 2010, în 2011 România a început din nou să crească. Creşterea de 2,2,% a fost destul de mare dacă ne uităm la rata de creştere din restul Uniunii Europene. Şi anul 2012 a fost un an cu creştere. Şi anul 2013 va fi unul cu creştere. Nu va fi o creştere importantă, dar va fi creştere de peste 1%. Acum avem satisfacţia că la momentul oportun am fost buni manageri ai ţării noastre. Bineînţeles că niciun ziarist nu va recunoaşte acest lucru, dar trebuie să admit că sunt mândru de realitatea faptului că din 20 de ţări aflate în situaţia unui deficit bugetar excedentar, România va fi prima ţară care îşi va fi revenit pe calea corectă. 2012 a fost pentru România, aşa cum arată rezultatele deja prezentate în forma lor finală, un an cu un deficit bugetar de 2,5% în termeni cash şi de 2,85% ESA. Ceea ce înseamnă că România şi-a revenit, având situaţia macroeconomică deja stabilizată şi şanse de a creşte dacă Guvernul va lua deciziile corecte în perioada următoare.

Lecţia învăţată din această criză în România se referă la obiceiurile proaste. A fost un obicei prost să credem că putem să cheltuim pentru o perioadă lungă de timp mai mult decât producem. Un alt obicei prost care a fost demolat de decizia pe care am luat-o în 2010 se refera la soluţiile pentru situaţia unor mari dezechilibre macroeconomice. De exemplu, şi acest lucru nu este un secret, atunci când a venit la noi FMI, acesta a venit cu soluţia de a creşte impozitele plătite de companii. Am discutat în 2010, în mai, cu Guvernul, cu Banca Naţională dacă această soluţie va avea succes. Concluzia la care am ajuns atunci a fost să-i rugăm pe prietenii noştri de la FMI să renunţe la mandat, argumentând ideea că o creştere a impozitelor şi taxelor nu va face decât să aprofundeze criza. Şi am spus atunci nu, vom menţine fiscalitatea pe care o avem şi ne vom îndrepta atenţia asupra acelor domenii în care am fost prea optimişti în trecut. În domeniul salariilor, al numărului de angajaţi de stat, în cel al TVA. A fost decizia corectă şi nu a fost neapărat o decizie politică, cât a fost mai degrabă una managerială. Pentru că totodată, atunci când am decis să transferăm costul crizei asupra populaţiei, nu al economiei, acest lucru ne-a permis să reechilibrăm ţara în decurs de numai opt luni. Nu a fost o decizie pe care politicienii să fie pregătiţi să o ia oricând. A fost o decizie care a generat imense costuri politice, o imensă dezamăgire a populaţiei, dar a fost o decizie care ne face mândri că am luat hotărârea corectă de a reechilibra ţara. V-am prezentat în câteva cuvinte acest lucru din simplul motiv că am dorit să vă demonstrez că uneori decizia incomodă este cea care poate salva o companie şi în egală măsură poate salva o ţară.

Un manager, un politician de top trebuie să ia decizii în funcţie de realitate, nu de vise. Mă uit acum la ţările care au ales creşterea fiscalităţii ca soluţie pentru a creşte veniturile la buget. Este un eşec total. Într-o criză, a creşte fiscalitatea înseamnă a reduce la minim şansele de a trece repede de perioada dificilă. Foarte probabil că şi într-o companie abordarea trebuie să fie foarte asemănătoare în ceea ce priveşte aplicarea acestui principiu în perioadele de criză. Trebuie să vă spun că la viaţa mea, în cariera mea, am participat, la începutul anilor ’90, la o competiţie similară la Academia Navală din Norvegia. Şi ştiu ce satisfacţie simt câştigătorii, motiv pentru care aş dori să-mi închei scurta intervenţie adresându-i, încă o dată, felicitări câştigătorului care va fi prezentat în seara aceasta şi, totodată, adresându-vă felicitări dumneavoastră tuturor pentru participarea la această competiţie. Vă mulţumesc foarte mult că m-aţi invitat aici în seara aceasta şi mi-aţi dat posibilitatea să vă adresez mesajul meu. Vă mulţumesc”.

Citeşte şi Ponta: Nu ştiu dacă accentul lui Jinga este bun sau rău. Nu vreau ţapi ispăşitori unde nu e cazul

Sursă video: Realitatea.net

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă