Comisia comună a Camerei şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României a adoptat în şedinta din 20 martie, tezele revizuirii Constituţiei, mai exact, documentul pe baza căruia se va modifica legea supremă a ţării.
„În temeiul art.3 alin.(1) din Hotărârea Parlamentului nr.17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României şi al art.8 alin.(1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, aprobat prin Hotărârea nr.1 din 27 februarie 2013 a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, tezele revizuirii Constituţiei vor fi stabilite de către Comisie, pe baza propunerilor primite de la grupurile parlamentare.
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, în şedinţa din 20 martie 2013, analizând propunerile formulate de grupurile parlamentare, a hotărât, cu majoritate de voturi (21 voturi ”pentru” şi 3 voturi ”împotrivă”), să adopte” documentul publicat.
Vezi AICI documentul publicat de Parlament
Cele mai importante teze ale PNL:
– Reaşezarea Parlamentului ca principalul for de dezbatere şi de decizie al Naţiunii
– Consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă
– Consacrarea principiului constituţional al transparenţei decizionale: consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor
– Asigurarea echilibrului instituţional, prin delimitarea clară a atribuţiilor Preşedintelui, respectiv Guvernului
– Preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot.
– Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului, cu atribuţii diferite pentru cele două camere. Camera Deputaţilor va avea cel mult 300 de membri.
– Clarificarea rolului Ministerului Public şi a statului procurorului
– Întărirea independenţei, reaşezarea structurii şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Cele mai importante teze ale PSD:
– Crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni
– Protecţia cetăţenilor români din afara frontierelor ţării
– Relaţiile internaţionale ale României
– Îmbunătăţirea regimului juridic al drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale
– Delimitarea raporturilor dintre preşedintele României şi Guvern
– Stabilirea unei date certe a alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale
– Stabilirea fără echivoc a rolului preşedintelui României
– Întărirea rolului Parlamentului: – reprezentarea organizaţiilor minorităţilor naţionale în ambele Camere, durata mandatului Camerelor; instituirea unui sistem bicameral diferenţiat, (inclusiv posibilitatea completării actualelor dispoziţii constituţionale cu noi texte)
– Eliminarea traseismului politic
– Instituirea unor noi modalităţi de consultare populară; regimul juridic al referendumului. – art.90 din Constituţie
– Întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii
– Întărirea rolului şi atribuţiilor Curţii Constituţionale
Cele mai importante teze ale PC:
– Întărirea garanţiilor privind respectarea drepturilor omului indiferent de sex, religie, rasă, apartenenţă politică, etc.
– Stabilirea duratei mandatului Preşedintelui- clarificări şi limitări privind competenţa acestuia şi implicarea politică
– Definirea instituţiilor şi atribuţiilor privind politica externă ce revin acestora
– Stabilirea procedurii de numire a Primului ministru
– Clarificarea şi limitarea situaţiilor în care guvernul îşi poate angaja răspunderea
– Clarificarea şi limitarea situaţiilor în care guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă
– Introducerea şi definirea instituţiei europarlamentarului
– Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia
Cele mai importante teze ale PDL:
– Organizarea administrativ-teritorială – Titlul I, art.3 alin.(3) din Constituţia României
– Numirea, rolul si exercitarea atribuţiilor Avocatului Poporului – Titlul II, Capitolul IV, art.58 si art.59 din Constituţie
– Atribuţiile Preşedintelui României in domeniul politicii externe – Titlul III, Capitolul II, art.91 din Constituţia României
– Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României – Titlul III, Capitolul II, art. 95 din Constituţia României
– Structura Parlamentului României – Titlul III, Capitolul I, art.61, alin.(2), respectiv art.62, alin.(3) din Constituţia României
– Dizolvarea Parlamentului – Titlul III, Capitolul II, art.89 din Constituţia României
– Stabilirea unor principii clare în privinţa deficitului bugetar, în sensul limitării acestuia la 3% din PIB
Cele mai importante teze ale PP-DD:
– Înfiinţarea regiunilor. Acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de naţionalitate, origine etnică sau limbă. Regiunile vor fi administrate de Consiliile regionale, preşedintele şi consilierii regionali urmând a fi aleşi prin vot direct
– Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român
– Orice tratat internaţional a cărui ratificare de către Parlament s-a hotărât cu o majoritate mai mică de 3/4 va fi supusă unui referendum de aprobare
– Statul are – în condiţiile legii, obligaţia asigurării asistenţei judiciare, fiecărui cetăţean român care nu realizează venituri sau obţine un venit calculat pe membru de familie sub salariul minim pe economie
– Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunostinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau arestării, învinuirea precum şi temeiurile de drept şi de fapt ale faptei de care este incriminat. Obligaţia autorităţilor judiciare de a aduce la cunoştinţă elementele de fapt şi de drept ale faptei de care este acuzat un cetăţean trebuie să subziste pe tot parcursul urmăririi penale
– Parlamentul va elabora legi speciale care să garanteze secretul corespondenţei, al convorbirilor telefonice precum şi al comunicaţiilor electronice
– Organizarea şi desfăşurarea, în mod paşnic, a mitingurilor, demonstraţiilor, procesiunilor sau oricărei întruniri, nu poate fi condiţionată în nici un fel, fiind suficientă informarea prealabilă a autorităţilor locale competente. Munca în folosul comunităţii nu constituie muncă forţată
– Dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj, şi la alte forme de asigurări sociale nu pot fi restrânse
– Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administraţia publică de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil. Procedura administrativă reglementată prin lege va asigura dreptul persoanei de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care o priveşte, dreptul de acces la propriul dosar şi obligaţia de motivare a deciziilor
– Instituirea răspunderii patrimoniale a demnitarilor şi funcţionarilor în cazul exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă
– Sistemul legal de impuneri trebuie să fie predictibil. Nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege
– Avocatul Poporului va urmări respectarea de către administraţia publică a principiilor bunei administrări şi va formula recomandările necesare. Asupra recomandărilor formulate de Avocatul Poporului Parlamentul se va pronunţa prin hotărâre
– Votul este obligatoriu, în condiţiile legii organice
– Camera Deputaţilor este aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale
– Senatul este ales prin vot uninominal la nivelul regiunilor, potrivit legii electorale. Prin derogare de la aliniatul 2 Preşedinţii României care şi-au încheiat mandatele, fără aplicarea prevederilor art.95 şi art.96, vor deţine mandate de senator pe toata durata vieţii
– Numărul deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege organică, în raport cu populaţia ţării, dar nu va putea fi mai mare de 300 de persoane
– Prin lege specială se va asigura un nivel minimal de reprezentare al femeilor în Camerele Parlamentului, în Parlamentul European şi în Consiliile locale şi judeţene
– Deputatul sau senatorul care îşi dă demisia din partidul în cadrul căruia a candidat la alegerile în urma cărora a dobândit această calitate, pierde mandatul de la data demisiei din partid
– Preşedintele României desemnează Primul-Ministru la propunerea majorităţii parlamentare
– Ordonanţele pot fi emise doar în perioadele de vacanţă parlamentară
– Referendumul poate fi iniţiat şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot provenind din cel puţin 1/2 din judeţele ţării. Voinţa poporului, exprimată prin referendum, va fi legiferată în mod obligatoriu în maximum 6 luni de la data referendumului, în caz contrar, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt dizolvate de drept
– Dacă urmare a referendumului pentru demiterea Preşedintelui, desfăşurat urmare a suspendării acestuia de către Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele nu este demis, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt dizolvate de drept
– Justiţia se înfăptuieşte de ICCJ şi de instanţele de judecată stabilite de lege, în cazurile penale vinovăţia putând fi stabilită de juraţi
– Avocaţii şi procurorii se bucură de deplină egalitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti
– Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit exclusiv din judecători şi din membri ai societăţii civile. Membrii judecători sunt aleşi de adunările generale ale judecătorilor iar reprezentanţii societăţii civile sunt desemnaţi de Camerele reunite ale Parlamentului. Ministrul Justiţiei şi Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii
– Membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi din rândul judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Cele mai importante teze ale UDMR:
– Forma de guvernământ: republică parlamentară – alegerea Preşedintelui de către Parlament
– Administraţia publică locală – autonomia locală
– Introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui statut special anumitor zone tradiţionale
– Descentralizarea serviciilor publice
– Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului, restrângerea atribuţiilor acestuia la controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale
– Recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului
– Limba regională – în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională. Condiţiile utilizării unei limbi regionale se vor reglementa prin lege organică
– Drepturile minorităţilor naţionale – introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor naţionale sau minoritare şi principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale
– Introducerea obligaţiei autorităţilor de a consulta organizaţiile publice ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale înainte de luarea unor decizii care le privesc, respectiv obligaţia abţinerii statului de a lua „măsuri care, modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, ar putea avea drept consecinţă pierderea drepturilor şi libertăţilor în principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare
– Garantarea dreptului de proprietate privată
– Sistem electoral proporţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor (reglementare constituţională)
– Elemente de transparenţă în procesul decizional şi legislativ
– Clarificarea raporturilor interinstituţionale dintre puterile statului astfel: dintre Parlament şi Guvern, în interiorul puterii executive dintre Preşedinte şi Guvern, dintre Parlament şi Preşedinte, dintre Preşedinte şi puterea judecătorească (ex. eliminarea prerogativei Preşedintelui de a participa la şedinţele CSM)
– Clarificarea obligaţiei preşedintelui României de a numi persoanele propuse pentru anumite funcţii de către autorităţile competente, respectiv posibilitatea acestuia de a refuza în anumite limite aceste numiri
– Structura Parlamentului – departajarea clară a modalităţilor de alegere şi a competenţelor celor două camere
– Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege
– Eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă
– Ministerul Public şi Statutul procurorilor – Clarificarea caracterului Ministerului Public ca o autoritate care face parte din executiv, condusă de ministrul Justiţiei, care propune procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie
– Clarificarea caracterului Ministerului Public ori ca o autoritate care face parte din executiv, condusă de ministrul Justiţiei, ori ca o entitate independentă de executiv sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii, care propune procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie
– Definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite
– Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – limitarea recrutării membrilor doar la judecătorii care au o vechime de cel puţin 5 ani într-o curte de apel
– Competenţa şi compunerea Consiliului Superior al Magistraturii
Cele mai importante teze ale minorităţilor naţionale:
– Forma de guvernământ a statului român este republică parlamentară
– România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român, ale Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
– Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe , judeţe şi regiuni.
Interdicţie absolută de strămutări de populaţie.
– Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 28 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 28 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României
– Data fixă pentru desfăşurarea alegerilor
– Preşedintele României are atribuţii de reprezentare internă şi externă
– Atribuţii ale Camerei Deputaţilor: reprezintă poporul român, unic for legiuitor, adoptarea de programe, atât de guvernare cât şi sectoriale, şi de strategii, supuse periodic controlului parlamentar, propune Primul Ministru şi îl demite prin votul constructiv de neîncredere
– Senatul României reprezintă regiunile
– Primul ministru participă la întrunirile Consiliului European
– Angajarea răspunderii Guvernului să fie limitată la o singură angajare pe sesiune, pe o singură lege.
– Curtea Constituţională să fie constituită din foşti sau actuali magistraţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
