Propunerile liberalilor de deconspirare a ofiterilor fostei Securitati, prin publicarea numelor acestora, si de eliminare a sintagmei „colaborarea cu fosta Securitate ca politie politica” urmeaza sa ajunga la Senat, unde se dezbate de luni bune OUG nr. 16 din 2006, prin care s-a modificat vechea lege a accesului la propriul dosar. Pana acum, dezbaterile au fost taraganate, dar, datorita evolutiei lucrurilor din ultima vreme, reprezentantii tuturor grupurilor parlamentare se angajeaza sa accelereze discutiile, in vederea adoptarii. Actuala coalitie se va izbi insa, din nou, de majoritatea fragila pe care o are in Senat. Mai ales ca pecistii, suparati ca Felix a fost dat in vileag, intentioneaza sa conditioneze votarea ordonantei de acceptarea propriilor amendamente, prin care spun ei ca vizeaza depolitizarea Colegiului CNSAS.
Ideile avansate de liberali, de a se elimina sintagma „colaborarea cu fosta Securitate ca politie politie” si de deconspirare a ofiterilor, par sa fie imbratisate si de reprezentantii celorlalte partide ale coalitiei. „O crucificam pe Mona Musca si scapa ofiterii de Securitate”, ne-a declarat senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter, presedinte al Comisiei juridice, structura in dezbaterea careia se afla inca ordonanta care modifica Legea accesului la propriul dosar. Si peremistii sustin, cel putin la nivel declarativ, adoptarea ordonantei. Singurii care par sa puna conditii, speculand majoritatea fragila a coalitiei in Senat, sunt conservatorii.
Sunt toti de acord la nivel… declarativ
Senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter, presedinte al Comisiei juridice, investita sa intocmeasca un raport pentru proiectul de aprobare a OUG nr. 16, ne-a declarat ca discutiile vor fi reluate la inceputul lunii septembrie. In aceste conditii, cel mai probabil se va ajunge cu textul in plen de abia in octombrie. Mai ales ca senatorii intentioneaza sa mai depuna amendamente, in baza evolutiei lucrurilor din ultima vreme. Sunt asteptati, de asemenea, sa vina cu propuneri de modificare a textului ordonantei si reprezentantii CNSAS. „Activitatea febrila din ultimele luni a CNSAS a scos la iveala si niste chestiuni practice”, ne-a declarat Eckstein, adaugand ca, in opinia sa, „ordonanta este o propunere legislativa deosebit de buna, careia i se pot aduce insa imbunatatiri”. „Eu, personal, am o singura observatie mai de substanta, sa scapam de aceasta sintagma: „Securitatea ca politie politica””, ne-a mai spus senatorul UDMR.
PRM, pana acum principalul opozant al ordonantei, dupa cum s-a vazut si in Camera Deputatilor, pare sa-si fi nuantat pozitia. Opinand ca „ordonanta a fost facuta in pripa, chiar anticipa o anumita rafuiala politica”, senatorul PRM Dinescu, membru in Comisia juridica, s-a declarat insa dispus sa colaboreze pentru adoptarea ordonantei. „Tinand cont de noile realitati, ca nu se punea atunci in discutie desecretizarea unor dosare care erau secrete de stat, s-ar putea acum sa simplificam ordonanta”, ne-a spus Dinescu. Parlamentarul PRM a mai precizat ca este dispus sa sustina si propunerea de deconspirare a ofiterilor, cu mentiunea ca „in afara aspectelor emotionale, trebuie si o discutie cu serviciile”. „Trebuie terminata odata bazaconia asta”, ne-a mai spus peremistul, invocand perspectiva aderarii la UE. Ramane de vazut pe ce pozitie se va situa PRM dupa recentele acuzatii indreptate impotriva liderului partidului, Corneliu Vadim Tudor.
Mult mai rezervat in declaratii a fost senatorul PC Gavrila Vasilescu, si el membru in Comisia juridica. „Toate formatiunile vor veni cu amendamente”, ne-a spus acesta, adaugand ca, „in forma data de Guvern”, ordonanta „categoric nu trece”. Intrebat ce amendamente intentioneaza PC sa propuna, Vasilescu s-a multumit sa sugereze ca ele vor viza „depolitizarea suta la suta” a Colegiului CNSAS. „Daca nu vin eu cu amendamentul asta, vor veni altii”, a mai spus enigmatic conservatorul. Sa intelegem ca pecistii vor sa-l razbune pe Felix prin punerea de conditii coalitiei sau prin boicotarea ordonantei?!
De aproape 6 luni in Parlament!
Ordonanta de Urgenta nr. 16 din 2006, prin care Guvernul a modificat Legea nr. 187 din 1999, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, se afla in Parlament de aproape sase luni. Din 24 februarie – mai precis! De atunci se tot caznesc alesii sa o dezbata, cu pauzele aferente vacantelor de Pasti, de vara etc. Fata de alte legi, care zac de ani buni uitate prin sertare, sase luni nu ar parea foarte mult daca nu am lua in considerare ca ordonanta trebuia sa fie dezbatuta si adoptata in procedura de urgenta. Nu de alta, dar asa zice Constitutia!
Si daca la Camera Deputatilor lucrurile s-au miscat cat de cat mai repede, alesii fiind manati din spate de „sperietoarea” adoptarii tacite, la Senat situatia sta altfel. Ajunsa la mijlocul lunii aprilie la Camera Superioara, ordonanta nu a depasit nici acum faza Comisiei juridice.
Iar tinand cont de ritmul dezbaterilor si de cheful senatorilor, va mai sta probabil cateva luni pana la adoptarea in plen si plecarea spre promulgare. Noroc ca in tot acest timp ordonanta si-a produs efectele. Altfel, CNSAS ar fi functionat si acum dupa legea din 1999 care, dupa cum se arata in argumentatia Guvernului in favoarea modificarii, continea „interpretari neunitare”, de natura sa produca „disfunctionalitati in activitatea CNSAS”.
Definitii mai clare, categorii mai multe de verificat
Fata de vechea legea, ordonanta aduce noutati, in primul rand in ceea ce priveste categoriile de persoane care au dreptul de acces la propriul dosar. Daca in vechea lege acest drept le era recunoscut doar cetatenilor romani sau cetatenilor straini care, dupa 1945, au avut cetatenie romana, ordonanta a extins acest drept si pentru cetatenii tarilor membre NATO. In categoria persoanelor indreptatite vor intra, dupa aderarea Romaniei la UE, si cetatenii tarilor membre ale Uniunii.
Alte modificari au vizat extinderea categoriilor de persoane verificate din oficiu sau la cerere. Ordonanta i-a adaugat pe lista „verificabililor” pe consilierii locali, persoanele din conducerea structurilor judetene ale SRI, directorul si adjunctii sai de la Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul MAI, procurorii din cadrul DNA si persoanele cu functii de conducere din cadrul AVAS si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Asupra acestor categorii au operat o modificare si deputatii, in sensul ca sunt verificati din oficiu si directorul si adjunctii acestuia de la Directia Generala de Informatii a Apararii.
In textul ordonantei, Guvernul a introdus clarificari suplimentare si in ceea ce priveste persoanele care „uita”, atunci cand dau declaratiile pe propria raspundere, sa recunoasca faptul ca au fost agent sau colaborator al politiei politice comuniste. Concret, daca CNSAS constata „o neconcordanta” intre respectiva declaratie si rezultatele propriilor verificari, publicate in Monitorul Oficial, Colegiul are obligatia sa sesizeze Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Se specifica, de asemenea, ca daca persoana „uituca” este condamnata definitiv pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii automat isi va pierde demnitatea sau functia publica in care a fost aleasa sau numita.
In ordonanta s-au definit mai bine si notiunile de politie politica, de agent sau colaborator. Daca vechea lege stabilea ca „prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale Securitatii create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitar-comuniste”, ordonanta a introdus suplimentar „alte structuri si institutii cu caracter represiv”. Cu alte cuvinte, s-a recunoscut ca nu doar Securitatea a exercitat, inainte de decembrie 1989, teroare asupra oamenilor, ci si alte institutii, precum Militia si Justitia.
Ordonanta a dat o mai clara si mai cuprinzatoare definitie si notiunii de „colaborator al politiei politice comuniste”, in sensul ca a fost introdusa aici orice persoana „care a furnizat sau a inlesnit transmiterea de informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii operativi”.
Tot prin ordonanta, Guvernul a operat modificari si in ceea ce priveste componenta Consiliului: din cei 11 membri, doi sunt propusi de presedintele si, respectiv, prim-ministrul Romaniei. De asemenea, pentru a evita blocajele inregistrate in mandatul Onisoru, s-a introdus si prevederea conform careia „absenta nemotivata la mai mult de trei sedinte consecutive a unuia dintre membrii Colegiului” atrage initierea procedurii de inlocuire a acestuia.
Senatorii ar putea „mutila” ordonanta
Ramane de vazut ce va mai ramane din ordonanta Guvernului pe parcursul dezbaterilor din Senat, dat fiind ca, pana acum, alesii au modificat substantial textul. Primele amendamente, aduse chiar la titlul legii, au vizat tocmai limitarea categoriei institutiilor represive care sa fie deconspirate de CNSAS. Propusa de peremistii Gheorghe Funar si Valentin Dinescu, limitarea la Securitate ca politie politica a fost acceptata si de senatorii puterii. „Initiatorul si-a propus sa se ocupe doar de perioada comunismului si doar de Securitate”, comenta, la acea vreme, intentiile Guvernului „matusa” de la PNL, Norica Nicolai. Cum colegii nu au avut obiectiuni, modificarea a fost pecetluita prin vot, chiar daca presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu, s-a opus limitarii la Securitate, cu argumente solide, sustinute in fata comisiei.
Alte modificari au fost propuse chiar de reprezentantii CNSAS, care au cerut sa poata fi verificati atat membrii Colegiului, cat si functionarii publici si persoanele care fac obiectul ordonantei privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista.
