Interpretarea potrivit căreia interdicția de a mai ocupa vreo funcție publică timp de trei ani se aplică doar funcției care a generat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese ar oferi portița de eludare a legii. Concluzia apare în motivarea deciziei Curții Constituționale din 3 iulie, publicată în Monitorul Oficial.
În urmă cu aproape o lună, judecătorii Curții Constituționale au decis, sesizați în procesul deputatului Steluța Cătăniciu, că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese nu mai pot ocupa, timp de trei ani, orice funcție publică, nu doar cea pe care o dețineau în momentul plasării în afara legii. Prin motivarea publicată în Monitorul Oficial, judecătorii CCR își explică decizia arătând că o interpretare diferită nu ar face decât să pună la îndemâna demnitarilor publici „un procedeu extrem de simplu de eludare a legii și a aplicabilității sancțiunilor instituite de aceasta, aspect de neconceput într-un stat de drept“. Pentru a nu exista nici un dubiu, Curtea subliniază că o persoană care a ocupat, de exemplu, funcția de consilier local sau județean și cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese nu mai poate ocupa, timp de trei ani de la încetarea mandatului, nici o altă funcție eligibilă, fie că este vorba de cea de senator sau deputat, de primar ori consilier local.
Parlamentul a încălcat Constituția
Tot în motivarea deciziei din 3 iulie, judecătorii amintesc că CCR a analizat și în noiembrie 2013 alineatul referitor la interdicție, după ce Agenția Națională de Integritate a reclamat faptul că Senatul refuză să-i revoace mandatul lui Akos-Daniel Mora. Atunci, Curtea a stabilit că Parlamentul României trebuie să declanșeze procedura legislativă astfel încât textul de lege în discuție să reflecte clar voința inițială a legiuitorului. „Până la momentul pronunțării prezentei decizii, contrar art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia «De la data publicării, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii», Parlamentul nu a adoptat o lege care să clarifice sensul sintagmei «aceeași funcție» din cuprinsul art. 25 alin.(2) teza a doua din Legea nr. 176/2010“, se arată în motivarea CCR.
Trebuie menționat că Parlamentul nu doar că nu a clarificat textul de lege pus în discuție, dar nici acum, la aproape un an după ce senatorul PNL Akos-Daniel Mora a fost declarat definitiv în stare de incompatibilitate, mandatul acestuia nu a fost revocat. Concret, ANI l-a declarat incompatibil în aprilie 2011, iar în septembrie 2013 raportul a fost validat de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Cu toate acestea, situația senatorului PNL nici măcar nu a fost pusă în discuția plenului, dosarul fiind îngropat la Comisia juridică (unde a rezultat și interpretarea cum că interdicția vizează doar funcția deținută în momentul aflării în stare de incompatibilitate).
De și mai mult timp este în Parlamentul României fără a mai avea acest drept deputatul PDL Ștefan Bucur Stoica. Și în cazul acestuia există o decizie definitivă a ICCJ, iar ANI a solicitat în două rânduri revocarea din funcție. De fiecare dată, colegii acestuia au găsit un motiv de tergiversare. În decembrie 2013, de pildă, deputatul Eugen Nicolicea (numit ulterior ministru pentru Relația cu Parlamentul) invoca tocmai solicitarea Curții Constituționale de a fi clarificate prevederile referitoare la interdicția de trei ani. „Cât de curând posibil, se va întâmpla acest lucru cât de curând posibil“, spunea Nicolicea.
Interpretarea CCR, literă de lege
Tot în motivarea deciziei din 3 iulie, judecătorii Curții atrag atenția că, indiferent de interpretările care se pot aduce unui text de lege, atunci când CCR hotărăște că numai o anumită interpretare este conformă cu Legea fundamentală, „atât instanțele judecătorești, cât și organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curții și să o aplice ca atare“. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, europarlamentarul Mircea Diaconu și-ar putea pierde mandatul. Reamintim că pe rolul Curții de Apel București se află dosarul în care ANI a contestat calitatea acestuia de membru al Parlamentului European. Contestarea a venit după ce Tribunalul București și, apoi, Curtea de Apel au spus că Diaconu poate candida la alegerile din 25 mai, chiar dacă primise, în iunie 2012, decizie definitivă de incompatibilitate.
Pe rolurile instanțelor se mai află alte zeci de procese în care sunt parte aleși locali aflați la un pas să-și piardă mandatul.
