Comisia juridică a Camerei Deputaților are pe agendă un proiect de lege prin care sunt dezincrimiate unele infracțiuni din sfera conflictului de interese.
Proiectul de modificare a Codului Penal, amânat, ieri, pentru două săptămâni, de către deputații din Comisia juridică, scoate numirile în funcții din categoria conflictului de interese. De o eventuală dezincriminare a acestor fapte ar putea beneficia o serie de baroni locali, dar și parlamentarii care și-au angajat rudele la cabinetele de senatori sau deputați.
Proiectul este inițiat de cinci parlamentari, printre care se numără și Ciprian Nica (PSD – foto centru), unul dintre oamenii de încredere ai lui Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea. Ceilalți semnatari sunt Victor Roman (PSD), acuzat de ANI de incompatibilitate, Marton Arpad, viceliderul grupului UDMR, Ion Marcico (Minorități) și Aurelian Ionescu (PC). Codul Penal în vigoare definește conflictul de interese drept fapta funcționarului public care, „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani, sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”. Cei care încalcă acest articol sunt pasibili de pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Dispozițiile acestui articol nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
Cine ar scăpa de acuzațiile DNA
Inițiatorii proiectului propun înlocuirea sintagmei „conflict de interese” cu “folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și adăugarea unor excepții la aplicarea legii. Astfel, nu vor mai intra sub incidența legii deciziile care vizează „ocuparea de către o persoană a unei funcții indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta” și „exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale a acestora”.
Potrivit DNA, adoptarea proiectului legislativ „ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupției la nivel înalt”. Astfel, în anumite cazuri s-ar putea pronunța pentru acest gen de fapte achitarea unor inculpați deja trimiși în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare. Printre cei care ar scăpa de rigorile legii se numără preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, prefectul judeţului Suceava, Florin Sinescu, preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman. Infracţiunea de conflict de interese face obiectul investigaţiilor aflate în competenţa DNA, atunci când este asociată cu o infracţiune de corupţie sau asimilată corupţiei. În acest moment sunt în lucru 99 de dosare având ca obiect astfel de fapte, potrivit DNA.
Proiect pe muchia Constituției
De altfel, un avertisment a venit și din partea Consiliului Legislativ, în punctul de vedere trimis Parlamentului. Deși Consiliul a dat un aviz favorabil, în document sunt menționate posibile probleme de constituționalitate. Astfel, este citată o decizie a Curții Constituționale (2/2014) potrivit căreia legislația trebuie să îi sancționeze pe demnitari dacă nu dau dovadă de imparțialitate. „În aceste condiţii, este greu de susţinut excluderea de la incidenţa răspunderii penale a situaţiilor avute în vedere de proiect, rezultă în mod evident că este afectată imparţialitatea funcţionarului public”, menționează Consiliul Legislativ. De asemenea, parlamentarii au fost atenționați că România a ratificat Convenția ONU împotriva corupției, care cuprinde inclusiv angajamente privind reglementarea conflictului de interese.
Proiectul de lege a fost aprobat, tacit, de Senat pe 30 martie anul acesta. Pe 9 aprilie a primit aviz pozitiv din partea Comisiei pentru drepturile omului și a ajuns la Comisia juridică pentru raportul de fond. În planul inițial al PSD, proiectul trebuia să intre astăzi pe ordinea de zi a plenului, dar, după apariția controverselor, social-democrații au decis temporizarea subiectului. Deputații din Comisia juridică au amânat, ieri, proiectul cu două săptămâni, dar actul normativ are șanse de adoptare, în condițiile în care singurul partid care a anunțat oficial că va vota împotrivă este PNL. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu este de acord cu proiectul de lege și că, dacă modificările vor fi adoptate, va cere reexaminarea sau va sesiza CCR. „Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”, a comentat șeful statului.
