Modificarea legilor siguranței naționale vine ca o mănușă pentru intențiile PSD de a controla activitatea SRI, mergând până la schimbarea directorului Eduard Hellvig.
Introducerea unei limite de patru ani de zile pentru mandatul unui director al Serviciului Român de Informații (SRI) și posibilitatea schimbării șefului SRI la propunerea comisiei parlamentare de resort, se numără printre modificările legislației în domeniu care ar urma să fie operate la nivel parlamentar.
Demersurile în acest sens au fost demarate de șeful Comisiei SRI, Adrian Țuțuianu (PSD), unul dintre oamenii de încredere din tabăra președintelui PSD Liviu Dragnea. Liderul PSD a luat personal decizia de a-l instala pe Țuțuianu în fruntea comisiei, încredințându-i misiunea de a creea cadrul legislativ pentru schimbarea actualului director al SRI, Eduard Hellvig.
În aceste condiții, Țuțuianu, instalat de o lună în fruntea comisiei, l-a audiat pe Hellvig de două ori și, mai nou, a anunțat declanșarea unui proces de schimbare a legislației în domeniu. În sprijinul acestui demers, Țuțuianu a invocat un motiv real – actele normative în vigoare nu au mai fost actualizate din anii 90, lăsând SRI fără instrumente legislative în noul context internațional.
Primul pas în planul PSD este schimbarea regulamentului după care funcționează Comisia de control a SRI, pentru ca forul să primească mai multe puteri. Printre atribuţiile pe care le-ar primi în plus ar putea fi cea de a propune proiecte legislative în domeniu.
Ce se ascunde în spatele „modificărilor tehnice”
Odată ce comisia va primi acest drept va avea undă verde pentru a propune Legislativului o serie de acte normative. „Am hotărât că vom lucra în cadrul comisiei, pornind de la propunerile legislative pe care le avem, la legislaţia specifică, începând cu Legea securităţii naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a SRI, o lege privind statul ofiţerului de informaţii, legea privind terorismul. Vom solicita puncte de vedere de la toate autorităţile şi instituţiile care sunt interesate, CSAT, SRI, la alte instituții”, a spus Ţuţuianu.
El a adăugat că aceste modificări legislative necesare sunt de natură tehnică, dar sunt şi lucruri care ţin de organizarea instituţiilor, cum ar fi durata mandatului directorului SRI şi al adjuncţilor acestuia. Ţuţuianu a spus că, după părerea lui personală, mandatul directorului SRI şi al adjuncţilor ar trebui să fie de patru ani, iar aceştia nu ar trebui să aibă mai mult de două mandate. „Dacă mă întrebaţi pe mine cred că am putea să avem mandat de patru ani. E o opinie personală, nu însuşită politic sau a comisiei. Cred că un mandat de 4 ani pentru directorul SRI, pentru adjuncţi, este util.
Cred că am putea stabili că două mandate, aşa cum ar preşedintele, înseamnă maximum. Acestea sunt variante de lucru” a spus şeful Comisiei SRI. Ţuţuianu a adăugat că „poate fi o temă” şi posibilitatea ca această Comisie să propuneă schimbarea şefului SRI în „anumite situaţii”. Potrivit legislației în vigoare, eliberarea din funcţie a directorului SRI se face de Parlament, în şedinţa comuna a celor doua Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor. Mutarea propunerii de revocare la nivelul Comisiei SRI este un semn că Dragnea vrea ca deciile importante să fie controlate de oamenii săi de încredere, printre care se numără Țuțuianu.
Alte propuneri vizează modificarea competenţelor Comisiei în privinţa raporturilor cu SRI fiind vizat „un control mai efectiv, mai de profunzime”.
În calea planurilor PSD există o barieră constituțională – dacă directorul SRI ar fi schimbat, noul șef urmează să fie propus de președintele României și votat de Parlament. Totuși, social-democrații speră ca, având majoritate parlamentară, să poată negocia cu șeful statului noua propunere.
Legi amânate
De fapt, PSD care a avut, non stop, majoritate parlamentară din mai 2012 putea modifica de mai multă vreme legile siguranței naționale, dar nu a existat un interes în acest sens. Faptul că fostul UNPR era de partea președintelui Iohannis în problema SRI a făcut inutil orice demers al PSD de a prelua șefia serviciului secret.
De exemplu, în 29 martie anul trecut Comisia pentru controlul SRI (condusă atunci de Gerogian Pop, tot de la PSD) a informat conducerea Parlamentului că, în urma discuţiilor cu reprezentanţii SRI, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de modificări legislative în domeniu. Printre priorități se numărau legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, legea privind securitatea naţională a României şi legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.
Adică, aceleași proiecte care au devenit, astăzi, prioritățile lui Țuțuianu. Ulterior, pe 13 aprilie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că a discutat cu liderii partidelor despre înființarea unei comisii speciale pentru legile siguranței naționale. Niciunul dintre cele două demersuri nu s-a finalizat cu acțiuni concrete.
După ce PSD a câștigat alegerile cu 45%, social-democrații au o majoritate solidă alătui de ALDE și UDMR și au declanșat atacul asupra SRI. Dezvăluirile lui Sebastian Ghiță au dus la demisia prim-adjunctului Florian Coldea. În paralel, Dragnea l-a impus pe Țuțuianu în fruntea Comisiei SRI, caracterizând mutarea drept „o schimbare de paradigmă” cu trimitere la perioada în care comisia era condusă de Georgian Pop.
Walt Disney, model pentru jurnaliști
Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a precizat că se impune o dezbatere despre acoperiţii din presă pentru a vedea dacă există în dreptul comparat o interdicţie în acest sens, el arătând că din câte ştie nu există, fapt ilustrat prin exemplul lui Walt Disney, care a lucrat pentru CIA.
Preşedintele Comisiei SRI, Adrian Ţuţuianu, a precizat că se impune o dezbatere despre acoperiţii din presă pentru a vedea dacă există în dreptul comparat o interdicţie în acest sens, el arătând că din câte ştie nu există, fapt ilustrat prin exemplul lui Walt Disney, care a lucrat pentru CIA.
”Dacă în anumite zone există interdicţia – judecători, procurori, magistraţi şi în politică, în celelate zone ale societăţii civile nu există interdicţia. Ca atare, dacă este identificat un om valoros care poate contribui cu informaţii la securitatea naţională a României, poate fi şi din presă”, a menționat șeful Comisiei SRI. ”Un jurnalist este un om cu foarte multe contacte, cu foarte multe informaţii care pot fi foarte valoroase, cu acces în foarte multe medii”, a comentat Ţuţuianu.
