Cum vrea PSD să majoreze salariile parlamentarilor. Un ales va câștiga 15.600 lei, iar președintele va avea o indemnizație cu câteva mii de lei mai mică

 

Ajustarea salariilor demnitarilor va fi operată printr-o lege a salarizării unice, care este în lucru la Ministerul Muncii, urmând să fie finalizată în următoarele săptămâni. În domeniul administrației, cea mai mare indemnizație o va avea președintele României – în jur de 18.700 de lei. Potrivit explicațiilor oferite de ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, sistemul de calcul al indemnizațiilor va fi schimbat urmând să fie raportat la salariul mediu pe economie – de 3131 de lei brut. Șeful statului va avea cel mai mare coeficient – 6, în timp ce primul-ministru, șefii celor două Camere sau miniștrii vor avea „un coeficient apropiat”, adică salarii în jurul a 18.000 de lei. În prezent, președintele, premierul și președinții celor două Camere câștigă 21.540 de lei.

 

Principalii beneficiari ai noii legi sunt senatorii și deputații care vor avea coeficient de salarizare 5, adică în jur de 15.600 de lei. „Am încercat să echilibrăm indemnizațiile parlamentarilor cu cele din magistratură. Nu mi se pare normal ca un procuror stagiar să aibă un salariu mai mare comparativ cu un senator sau cu un deputat”, a fost justificarea oferită de Olguța Vasilescu. La 15.600 de lei brut, un parlamentar ar urma să câștige în jur de 11.200 de lei net. În prezent, parlamentarii fără funcții au o indemnizație netă medie de 5.500 de lei.

 

 

Proiectul pregătit de Ministerul Muncii vine în totală contradicție cu promisiunile liderului PSD Liviu Dragnea de reducere drastică a salariilor înalților demnitari. În vara anului 2015, premierul interimar Gabriel Oprea a emis o ordonanță (14/2015) prin care erau majorate salariile a 68 de înalți demnitari. Așa cum menționam, președintele, premierul și șefii celor două Camere au o indemnizație de 21.450 de lei brut, iar miniștrii, șefii unor instituții precum SRI, SIE, Curtea de Conturi și membrii Birourilor Permanente au 19.055 de lei lunar. De menționat că, la vremea respectivă, deputații fără funcții nu au primit nicio majorare, ceea ce a provocat nemulțumiri în Legislativ. Ordonanța este și astăzi în vigoare, deși Liviu Dragnea, unul dintre beneficiari în calitate de președinte al Camerei, a promis, în repetate rânduri,  respingerea acesteia. Ordonanța 14/2015 a fost respinsă de Senat în noiembrie 2015, după care a rămas la păstrarea în sertarele Camerei Deputaților, for decizional. Pe 17 ianuarie, Comisia de buget a întocmit un raport prin care reducea salariilor înalților demnitari. Președintele, premierul și șefii celor două Camere ar urma să aibă indemnizații de doar 9.267 de lei, iar miniștrii să ajungă la 7.627 de lei. Modificările nu au niciun efect practic, pentru că raportul nu a ajuns la vot în plenul Camerei Deputaților, care ar fi trebuit să ia decizia finală. Este posibil ca votul să fie amânat până în momentul în care noua lege a salarizăii va ajunge în Parlament.

 

 

Vor fi majorate, de asemenea, și salariile aleșilor  locali. Astfel, cea mai mică indemnizație o va avea un viceprimar de comună cu un număr de locuitori mai mic de 1.500 – în jur de 3.400 de lei. La ora actuală, viceprimarii comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori câștigă între 2.400 și 3.200 de lei. „Nu este normal ca primarul să nu fie cel mai bine plătit într-o primărie. Când eram primar la Craiova, toţi directorii aveau salariile peste mine. Secretarul avea salariul aproape triplu decât primarul. Aşa ceva nu mai trebuie acceptat”, este justificarea Olguței Vasilescu. De menționat că, ieri, Senatul a votat ordonanța Guvernului Grindeanu prin care sunt majorate cu 20% salariile angajaților în administrația locală (2/2017). PSD și ALDE au respins un amendament al PNL privind majorarea salariilor primarilor, care ar urma să fie inclusă în Legea salarizării unitare.

 

 

La pachet cu parlamentarii, Guvernul PSD promite majorări și pentru bugetarii de rând, chiar dacă în acest caz există o serie de eșalonări. Bugetarii vor beneficia o creștere medie de 56%, eșalonată până în 2012. Astfel, între 1.750 de lei și 4.000 de lei vor fi creșteri substanțiale, chiar și până la 100%, între 4.000 de lei și 7.000 lei vor fi acordate creșteri doar pentru a putea menține încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creșteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc. De exemplu, creșterile salariul mediu din sănătate va fi de 15% (pentru că sectorul a beneficiat deja de o majorare) dar majorările cele mai consistente vor fi dirijate către sectorul TESA, unde sunt salariile mai mici.
Pe de altă parte, salariu minim pe economie ar urma să fie de 1.750  de lei în ianuarie 2018. Guvernul vrea ca salariul minim din sectorul public să fie peste salariul minim pe economie aplicat și în sectorul privat, pentru a nu majora cheltuielile firmelor particulare. La acest moment, salariul minim pe economie – aplicat atât în sectorul public, cât și în cel privat – este de 1.450 de lei, din 1 februarie. Diferențierea dintre cele două salarii minime a fost criticată deja de confederațiile sindicale care au caracterizat-o drept un „dublu standard”.

Fond de prime la discreția șefilor

 

Pe de altă parte, proiectul întărește controlul șefilor de instituții asupra subordonaților instituind un fond de premiere de 5% din bugetul fiecărui ordonator de credite. „Este o prevedere care se va aplica fiecărui ordonator de  credite de la ministere la primării. Pot să fie doar doi-trei oameni care muncesc într-o direcție și este firesc ca ei să fie stimulați”, a explicat ministrul Muncii.
Sporurile sunt prevăzute să nu depășească 30% din fondul de salarii al fiecărui ordonator. Fiecare ordonator va decide cum sunt acordate sporurile, pe categorii de salariați și pe nivel, astfel încât să nu depășească pragul de 30%. Această limită va fi stabilită la fiecare ordonator în parte, indiferent de tip.