Apariția unor facțiuni în Partidul Social Democrat, prejudiciile de imagine și riscul ca Ordonanța 13 să fie respinsă de Curtea Constituţională au motivat pasul înapoi. PSD nu renunță, însă, la modificarea Codului Penal.
Guvernul Grindeanu a abrogat, ieri, ordonanța de urgență privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (OUG 13/2007). Tot ieri, ordonanța de abrogare a fost publicată în Monitorul Oficial, condiția legală pentru a produce efecte. De menționat că au fost anulate atât modificările la Codul Penal (care vizează, de exemplu, pragul de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu), cât și cele care vizează Codul de Procedură Penală (de exemplu, cel referitor la restrângerea denunțurilor la termenul de șase luni). Premierul Sorin Grindeanu nu a făcut nicio declaraţie de presă după şedinţă, decizia fiind anunțată printr-un comunicat de presă.
Totuși, Executivul nu renunță la ideea modificării Codului Penal. OUG 13 a fost deja trimisă Parlamentului, potrivit procedurilor, după publicarea în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, premierul Sorin Grindeanu a cerut ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Justiţiei să demareze „de urgenţă” dezbateri publice cu toate partidele politice şi cu societatea civilă pe tema subiectelor din ordonanţa care a fost abrogată. Potrivit unor surse guvernamentale, noul pro-iect care urmează a fi pregătit reia o parte din prevederile controversate din Ordonanța 13, de exemplu scăderea pedepsei pentru abuz în serviciu de la șapte la trei ani.
Potrivit unor surse guvernamentale, premierul Sorin Grindeanu i-a solicitat ministrului Justiției, Florin Iordache, să facă o evaluare a activității sale și a ministerului pe care îl conduce de la preluarea mandatului, dar ministrul Justiției nu a demisionat.
PSD, în picaj și divizat
Decizia renunțării la ordonanța de modificare a Codului Penal a fost luată într-o întâlnire a liderilor coaliției PSD-ALDE ținută sâmbătă seară, la care a participat și premierul Sorin Grindeanu, pe fondul ieșirii a sute de mii de oameni în stradă în toată țara. Potrivit unor surse guvernamentale, Grindeanu ar fi pledat pentru soluția abrogării (termenul juridic pentru anulare), în timp ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu ar fi preferat o prorogare (adică doar o amânare). În cele din urmă, a avut câștig de cauză varianta abrogării, pentru că prorogarea ar fi expus, în continuare, Guvernul și pe liderul PSD protestelor de stradă.
În acest fel, Liviu Dragnea a acceptat să facă un pas înapoi după ce joi anunțase, alături de premierul Sorin Grindeanu, că nu renunță la ordonanța privind Codul Penal. Deși atât primul, cât și al doilea au susținut că nu au vrut să divizeze societatea, parlamentarii social-democraţi au vorbit despre existența unui sondaj de opinie comandat de conducerea partidului.
Din această cercetare ar fi reieșit că PSD ar fi coborât la 40% intenție de vot, față de 45% la alegeri. Scăderea este una fără precedent, într-un timp atât de scurt, ținând cont că primele informații neoficiale despre ordonanță au apărut pe 16 ianuarie. Mai mult, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a contestat OUG 13 la Curtea Constituţională a României, existând riscul ca actul normativ să fie declarat neconstituțional.
În aceste condiții, în interiorul PSD s-au conturat două tabere, iar Liviu Dragnea era îngrijorat de perspectiva unui conflict în propriul partid. O serie de social-democrați doreau ca formaţiunea să facă un pas înapoi sau chiar doi. Mulți parlamentari PSD afirmau neoficial că sunt nemulțumiți de prestația Executivului și că eventuala retragere a lui Florin Iordache din postul de ministru al Justiției nu este suficientă. Ei vorbeau despre posibilitatea de a vota moțiu-nea de cenzură inițiată de PNL și USR, dar erau îngrijorați că, în cazul dărâmării Guvernului Grindeanu, mingea revenea în terenul președintelui Iohannis, care ar urma să desemneze un nou candidat pentru postul de premier. Europarlamentarul Sorin Moisa a cerut oficial renuțarea la OUG 13 în public și trimiterea actului -normativ în Parlament.
Baronii lui Dragnea și contramanifestațiile
O a doua tabără este formată de radicalii din partid care înclină către soluția contramanifestațiilor. Astfel, un miting pentru sprijinirea Executivului a avut loc, ieri, în Capitală, iar potrivit unor surse, protestul ar fi fost stabilit şi organizat de trei lideri PSD – Gabriela Firea, Lia Olguţa Vasilescu şi Codrin Ştefănescu. La nivel oficial, președintele Liviu Dragnea a susținut că partidul său nu organizează niciun fel de contramanifestații.
La închiderea ediției, în Capitală aveau loc două mitinguri. Unul deja clasic împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei, altul de susținere a Executivului, cu aproximativ 700 de participanți, majoritatea de vârsta a treia, în fața Palatului Cotroceni, care cereau demisia președintelui Iohannis.
În tabăra radicalilor s-a înscris și Adrian Țuțuianu, președintele Comisiei SRI și șeful PSD Dâmbovița, care a cerut SRI să verifice multinaționalele care au dat liber salariaților să meargă la protest și a sugerat că Rusia ar fi în spatele demonstrațiilor. De menționat că, în weekend, unele filiale PSD, precum Giurgiu sau Dolj, au dat mesaje de susținere a Guvernului Grindeanu, reamintind decizia conducerii PSD de joi de a susține ordonanța de urgență.
Toate aceste mișcări au dovedit, însă, că Liviu Dragnea este cu adevărat sprijinit doar de filialele din sudul țării, pe care le-a răsplătit cu funcții în Guvern. În schimb, suportul președintelui PSD pare redus în filialele din Moldova și Ardeal, nemulțumirea față de ordonanța de urgență suprapunându-se celor deja acumulate în procesul de împărțire a funcțiilor.
Stenograma din „Marțea Neagră 2“
Guvernul a aprobat desecretizarea stenogramei de la ședința de guvern în care a fost aprobată ordonanța pentru modificarea Codului Penal. În stenogramă se vede cum ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat că vrea să introducă trei noi proiecte suplimentare față de ordinea de zi stabilită, iar premierul Grindeanu a întrebat dacă are toate avizele. Iordache a răspuns că da, deși CSM nu avizase proiectul, având o ședință abia a doua zi.
