In ultima perioada, mai multe organizatii neguvernamemntale au solicitat autoritatilor declasificarea unor dosare care privesc fapte, persoane si activitati referitoare la revolutie si mineriade, argumentandu-se ca anumite crime nu pot fi secretizate. Cu greu, procurorii militari obtin unele informatii necesare solutionarii dosarelor sus-mentionate de la serviciile de informatii, armata, politie, Guvern, de cele mai multe ori datele puse la dispozitie nefiind concludente.
„Este imoral!”
Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Directia Generala de Informatii a Apararii, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna detin arhive secretizate, documente clasificate referitoare la cele ce s-au intamplat in decembrie 1989 si iunie 1990. De asemenea, documente importante zac fara a fi facute publice in arhivele Ministerului Apararii Nationale, precum si la Ministerul Administratiei si Internelor. Nici arhivele audio si video sau alte documente interne de la Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune si Agentia Romana de Presa „Rompres” nu au ajuns inca sa fie analizate de procurorii militari care se ocupa de anchete. Pana in prezent probele stranse provin in cea mai mare parte de la persoane fizice care au depus marturie, de la unele cadre ale armatei, politiei si serviciilor de informatii, documentele oficiale fiind insuficiente. Mai multe organizatii neguvernamentale au cerut Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale sa faca demersurile necesare pentru declasificarea dosarelor privind revolutia si mineriadele. „Este imoral sa secretizezi crime, sa ascunzi adevarul invocand Legea accesului la informatiile clasificate sau secretul de stat. Au fost mii de victime, morti, mutilati, arestati abuziv, iar criminalii sunt inca liberi”, a declarat Teodor Maries, presedintele Asociatiei „21 Decembrie 1989”.
UM 0215 a fost „impanata” cu revolutionari
Serviciul Roman de Informatii, infiintat in martie 1990, a preluat majoritatea arhivelor Departamentului Securitatii Statului, care fusese organizat in sase directii principale: informatii interne, contrainformatii economice, contraspionaj, contrainformatii militare, securitate si garda si cercetari penale. In actuala arhiva SRI se gasesc inregistrari telefonice, filmari video si fotografii, note de sinteza, informatii, rapoarte interne care au fost transmise si in baza carora s-au efectuat anumite actiuni. SRI nu a pus inca la dispozitia anchetatorilor documentele necesare. Ofiterii DSS au actionat pe toata durata revolutiei, iar in iunie 1990 cadrele SRI au fost implicate in operatiunea „Dambovita” prin care sute de demonstranti au fost arestati ilegal pe baza infomatiilor furnizate de acestia.
Serviciul de Informatii Externe detine documente care ar putea clarifica eventuale implicari ale unor servicii de informatii externe in evenimentele derulate in 1989-1990. Nici un document nu a ajuns pe masa procurorilor. SIE a fost reorganizat la inceputul anilor '90, in subordinea CSAT, fiind provenit din Departamentul de Informatii Externe, subordonat Consiliului Securitatii Statului din Ministerul de Interne.
In ultimele luni Directia Generala de Informatii si Protectie Interna le-a oferit procurorilor o serie de documente referitoare la evenimente: lista nominala a cadrelor, legea de organizare, atributiile de serviciu ale angajatilor. Lipsesc insa notele de sinteza, rapoartele si alte documente importante. DGIPI are o istorie interesanta, ea provenind din fosta unitate militara 0215, transformata apoi in urma unor scandaluri in UM 0962. Fosta Directie a IV-a de Contrainformatii Militare in cadrul Departamentului Securitatii Statului, UM 0215 a fost infiintata la inceputul anilor '90 si avea in componenta ofiteri de la Securitatea Municipiului Bucuresti si… cateva sute de revolutionari, plasati strategic de Gelu Voican Voiculescu (fost viceprim-ministru) ca subofiteri si ofiteri.
Fosta Unitate „R” tine sub cheie inregistrarile de pe „firul militar”
Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pentru continuarea anchetei in dosarele revolutiei si mineriadelor, a furnizat o serie de documente cu liste de telefoane, zone de actiune si unele note interne, fara a furniza insa esentialul: continutul convorbirilor de pe firul militar, firul scurt si altele. STS a mostenit structurile Unitatii de Transmisiuni „R” si avea ca principale atributii asigurarea legaturilor telefonice, radiotelefonice, telegrafice, radiotelegrafice pentru aparatul central si teritorial al statului roman. Unitatea a functionat in cadrul Comandamentului pentru Tehnica Operativa si Transmisiuni din fostul Minister de Interne.
O alta arhiva, care cuprinde datele lamuritoare la multe incidente din decembrie 1989, se afla in custodia Ministerului Apararii Nationale si a Directiei Generale de Informatii a Apararii. Armata detine jurnalele actiunilor de lupta, registrele de lupta, registrele istorice, registrele cu ordinele de zi pe unitati si evidenta pentru distribuirea armamentului si munitiei in perioada revolutiei. O parte din acestea au fost verificate de procurori. Documentele privind deciziile politice ale fostului Partid Comunist Roman si expunerile de motive pentru actiunile derulate pe perioada revolutiei au ajuns la procurori prin intermediul actualei Administratii Prezidentiale.
Probe vehiculate in sistemul securitatii nationale
Alte probe sunt detinute de Televiziunea Romana, Societatea de Radiodifuziune, Romania Film si fostele studiouri „Sahia”, Agentia „Rompres” (provenita din reorganizarea Agentiei Romane de Presa „Agerpres” si care furniza anumite informatii institutiilor statului), care pastreaza inregistrarile audio si video, note interne, sinteze extrem de importante in rezolvarea cazurilor.
Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Directia Generala de Informatii a Apararii si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor sunt in prezent cuprinse in reteaua din sistemul securitatii nationale denumita Comunitatea Nationala de Informatii si care functioneaza in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. „Din acest motiv cererea noastra pentru declasificarea dosarelor privind revolutia si mineriadele a fost adresata Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale. Raspunsul primit, potrivit caruia doar procurorii pot cere, in anumite conditii, in instanta declasificarea arhivelor nu ne multumeste si vom continua demersurile noastre. Nu este admisibil ca o serie de crime sa fie trecute cu vederea, la umbra legii privind accesul la informatiile clasificate. Daca ne gandim la familiile celor ucisi in acele evenimente, putem aprecia ca aceasta lege, atat timp cat ingradeste accesul presei si justitiei la informatii esentiale, este imorala”, a afirmat Maries. In acelasi context, generalul magistrat Dan Voinea a declarat ca „daca nu ar exista o birocratie exagerata si informatiile necesare ar fi puse la dispozitia anchetatorilor in timp util, dosarele ar putea fi solutionate mult mai rapid si corect”.
