Guvernul şi reprezentanţii acestuia în teritoriu, prefecţii, se pregătesc să intre în competiţie directă cu primarii în cursa pentru atragerea voturilor pensionarilor. Primele pachete cu alimente de bază la preţuri reduse ar putea ajunge la pensionari în toamnă.
Deşi dau asigurări că făina, zahărul, uleiul, mălaiul şi orezul vor fi oferite pensionarilor la „preţul cel mai scăzut posibil”, oficialităţile spun că introducerea aşa-numitului coş de solidaritate „nu implică un efort bugetar”, deoarece nu ar fi vorba de subvenţii sau de vreun sprijin financiar. „Este doar un efort suplimentar de organizare ce poate fi realizat de către instituţiile administraţiei publice locale şi centrale”, se arată în memorandumul aprobat ieri de Cabinetul Boc.
Implementarea programului ar urma să fie monitorizată de prefecţi, adică de reprezentanţii Guvernului în teritoriu, iar forma finală a acestuia va fi decisă, în maximum trei săptămâni, de o comisie special înfiinţată, cu specialişti din Ministerele de Interne, Finanţe, Agricultură, Sănătate, Justiţie, dar şi cu participarea Consiliului Concurenţei şi a Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat.
Programul, aprobat de Guvern cu zece luni înaintea alegerilor locale, iniţiat de Uniunea Naţională pentru Progresul României şi asumat rapid de toate formaţiunile din coaliţie, îi pune practic pe prefecţi în concurenţă directă cu primarii şi consilierii locali. Aceştia sunt cei însărcinaţi să pună în aplicare programul „Economat”, înfiinţat de Guvernul Adrian Năstase în 2001.
Celebre sunt, de pildă, magazinele tip economat din sectorul 5, pentru care primarul Marian Vanghelie ar fi cheltuit, în perioada 2004-2006, nu mai puţin de 73 milioane de lei, de peste 10 ori mai mult decât pentru asfaltări. La rândul lor, când se aflau în opoziţie, lideri ai PD (actual PDL), precum Traian Băsescu şi Gheorghe Barbu, au catalogat economatele drept „poveste” şi „găselniţa propagandei pesediste”.
Dacă introducerea coşului solidarităţii este pe placul PSD (Victor Ponta a numit-o „o măsură excelentă”), liberalii nu împărtăşesc opinia colegilor de Uniune. „Este o măsură comunistă într-un sistem capitalist, care ne aduce aminte de tichetele pe care le aveam înainte şi puteam să cumpărăm două kilograme de ulei şi de zahăr şi un pachet de unt. Cam acelaşi lucru se întâmplă şi acum. Şi, în afară de asta, e o metodă electorală să mai cumpărăm nişte voturi, să îi mai păcălim încă o dată pe pensionari”, a declarat ex-ministrul Muncii Mariana Câmpeanu (PNL).
Urmează creşterea salariilor şi scăderea CAS
Tot în perspectiva anului electoral 2012, membrii Guvernului discută despre readucerea salariilor bugetarilor la nivelul lunii iunie 2010, adică înaintea tăierii cu 25%. „În sectorul public va trebui să revenim, pentru că şi economia îşi revine, s-au mai făcut disponibilizări şi cred că se poate reveni la salariile din 2010, dar când şi cum se va face asta e greu de spus”, a declarat ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu. Potrivit acestuia, subiect de discuţie în Executiv constituie şi reducerea contribuţiilor la asigurările sociale. În urmă cu mai puţin de zece zile, ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, vorbea şi el despre creşterea pensiilor, tot de la 1 ianuarie 2012, lucru care ar fi fost deja negociat cu FMI.
Coşul solidarităţii, simultan cu noi concedieri
În aceeaşi şedinţă în care a decis oferirea pachetelor cu alimente la preţ redus, Cabinetul Boc a aprobat concedierea a 1.300 de angajaţi de la companiile şi societăţile naţionale din subordi-nea Ministerului Economiei. Este vorba de 900 de persoane de la Compania Naţională a Huilei Petroşani, de 300 de angajaţi de la Termoelectrica şi de 100 de salariaţi ai Electrocentrale Deva. Aceştia vor beneficia de salarii compensatorii, în funcţie de vechime, pe o durată de 20-24 de luni. Valoarea totală a compensaţiilor? 25 milioane lei.
