UPDATE 13.40: Șeful Comisiei Juridice, Mircea Bob, prezintă verdictul CNATDCU: ”Comisia de Știinte Juridice a fost de acord cu verdictul Comisiei de experți. Teza prezintă 20 de pagini posibile de plagiat, sunt fraze care nu sunt originale, dar nu sunt elemente care afectează teza în sine. Propunerea de a aplica sancțiunea de retragere a titlului de doctor ar fi excesivă, așa că propunem menținerea titlului de doctor. În teză nu este vorba de pagini copiate, s-au preluat lucruri de mică importanță sau definiții. Au fost preluate idei generale, 4 la sută din teză.”
”Teza prezintă unele pasaje preluate neautorizat, sunt pagini care ar putea cădea sub acuzația de plagiat reprezintă 20 de pagini din teză, adică patru la sută. Se constată o culpă în construcția demonstrației tezei de doctorat, însă trebuie luate în cauză circumstanțe specifice și trebuie spus că proporția afectează o mică parte a tezei, fiind vorba de fraze care nu conțin idei originale. Este vorba de preluarea unor fraze constituite din generalități sau prezentări destinate vulgarizării ideilor juridice, fără aport conceptual specific”, a mai explicat Mircea Adrian Bob.
O teză de doctorat este formată din două părți. Prima parte este dedicată prezentării stadiului la care s-a ajuns în domeniul de cercetare a tezei de doctorat, iar în această primă parte nu pot exista elemente de originalitate, dar desigur trebuie citate surse; partea a doua trebuie să copnțină elemente de originalitate care reprezintă contribuția științifică a autorului. În cazul în care în a doua parte se constată și 1 la sută plagiat, atunci nici un verdict nu poate fi altul decât plagiat în ansamblul lucrării. În cazul lucrării Laurei Codruța Kovesi, pasajele preluate s-au regăsit în prima parte a lucrării și nu în cea de-a doua, unde trebuie să fie aportul științific al lucrării.
Verdictul s-a votat cu majoritate absolută.
La Consilliu au fost prezenți 23 de membri, iar 11 au participat la ședință prin Skype. Comisia de experți care a analizat lucrarea a fost constituită în 30 octombrie.
13.00: Șefa DNA nu a plagiat în lucrarea de doctorat, ar fi decis Consiliul General al CNATDCU, a declarat pentru Mediafax preşedintele Comisiei de Ştiinţe Juridice a CNATDCU, Mircea Adrian Bob. CNATDCU ar fi propus, în acest context, menținerea titlului de doctor.
12.20: Două televiziune de știri, Antena 3 și B1 TV, și site-ul stiripesurse.ro anunță, pe surse, că CNATDCU ar fi ajuns la concluzia că Laura Codruța Kovesi nu ar fi plagiat.
La intrarea în şedinţă, mai mulţi membri ai Consiliului au declarat că nu se lasă influenţaţi de ancheta penală deschisă ca urmare a plângerii lui Petre Tobă ce vizează comisia care a decis că a plagiat, a scris și Mediafax.
„Nu ştiu dacă decizia de azi în cazul Kovesi va fi influenţată de ancheta penală deschisă de Parchet, însă, personal, voi analiza obiectiv lucrarea”, a spus un alt membru al Consiliului care va decide dacă şeful DNA a plagiat.
Procurorii Parchetului General au dispus, marți, începerea urmăririi penale in rem pentru abuz în serviciu, în cazul plângerii penale pe care fostul ministru de Interne Petre Tobă a depus-o împotriva Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)… citește mai departe aici…
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este aşteptat să decidă, joi, în cazul acuzaţiilor de plagiat care o vizează pe Laura Codruţa Kovesi, după ce va analiza raportul întocmit de comisia juridică, document care are la bază analiza a trei experţi care au evaluat teza de doctorat a procurorului şef al DNA, relatează News.ro.
Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a explicat că decizia va fi luată prin vot, în şedinţă a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare.
Ziarul România Liberă a relatat în premieră și a revenit cu amănunte, obținute în exclusivitate, despre modul cum sunt obținute titlurile de doctorat în România. În acest scandal sunt implicate nu doar numele unor oficiali din Ministerul Educației, ci și din alte instituții, printre care se numără Ministerul de Interne și SRI.
Acum câteva zile, România liberă a dezvăluit că o interpretare absurdă a unei legi din 1996 a dus la interzicerea accesului publicului la tezele de doctorat găzduite de către Biblioteca Națională a României (BNR). Și mai grav, accesul la teze a fost îngreunat și pentru experții Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituție responsabilă cu analizarea suspiciunilor de plagiat.
De la sfârșitul lunii septembrie, Biblioteca Națională a României a interzis, practic, accesul publicului la tezele de doctorat susținute în România. Și nu doar publicului, ci și experților CNATDCU, cei care verifică acuzațiile de plagiat. Teoretic, accesul este încă permis, dar numai pentru varianta electronică a unei tezei. BNR, însă, susține că nu deține personal pentru realizarea copiilor electronice prin scanare.
„Mâine are loc o şedinţă a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Univeristare (CNATDCU) în care se va decide prin vot rezultatul final asupra evaluării tezei de doctorat a doamnei Kovesi”, a spus ministrul Educaţiei.
La începutul acestei săptămâni, Comisia juridică a CNATDCU a primit raportul întocmit de comisia de experţi care a analizat lucrarea de doctorat a procurorului şef al DNA. Comisia de experţi a fost alcătuită din trei persoane. Raportul a fost prezentat pentru decizia finală Consiliului general al CNATDCU.
Universitatea de Vest Timişoara a apreciat, după analiza sesizării de plagiat făcute de Mugur Ciuvică în privinţa tezei de doctorat a Laurei Kovesi, că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse, ceea ce, la nivelul întregii lucrări, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 la sută.
„În urma comparaţiei au fost excluse situaţiile în care s-a preluat identic din texte legislative şi rândurile identificate ca fiind similare cu lucrări publicate ulterior susţinerii tezei de doctorat analizate. În urma acestui demers, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din Universitatea de Vest Timişoara (UVT) a constatat că 564 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate sunt similare cu alte surse”, se arăta, în 17 noiembrie, într-un comunicat al Universităţii de Vest semnat de Preşedintele Comisiei de Etică şi Deontologie Profesională din UVT, conf. univ. dr. Corina Ilin.
Preşedintele Comisiei mai arăta că, având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri găsite ca fiind similare cu alte surse, în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI în 13 octombrie 2016, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 la sută.
„În absenţa unui raport al unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate verificat de membrii ei în raport cu sesizarea. Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT concluzionează că sesizarea este nefondată pentru 4.141 de rânduri din cele 4.705 rânduri sesizate şi parţial fondată pentru restul”, a menţionat conf. univ. dr. Corina Ilin.
Ea a mai susţinut că au fost făcute toate demersurile legale în vederea constituirii unei comisii de specialişti în Drept penal, conferenţiari sau profesori universitari, coordonatori de doctorat, care ar fi putut să analizeze, în raport cu sesizarea, teza de doctorat a Laurei Kovesi
„În urma acestor demersuri, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT a constatat că nu s-au întrunit condiţiile de a forma o comisie de specialişti, care ar putea să analizeze, în raport cu sesizarea, teza de doctorat”, precizează preşedintele Comisiei.
Potrivit regulamentului, UVT trebuie să trimită Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) o recomandare privind fie menţinerea, fie retragerea titlului de doctor.
Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Senatul UVT a votat ca Universitatea să îşi însuşească viitoarea decizie a CNATDCU, potrivit pressone.ro. Deşi ar fi fost transmise patru invitaţii din partea UVT pentru alte universităţi din ţară de a trimite specialişti în Drept pentru analizarea tezei de doctorat a lui Kovesi, nicio unitate de învăţământ nu şi-a trimis reprezentant.
Pe 30 septembrie 2016, şefa DNA preciza că teza sa de doctorat conţine 444 de pagini şi 442 de note de subsol şi că lucrarea a implicat studiul a 286 de surse bibliografice, dintre care 103 tratate, cursuri şi monografii, 71 de articole publicate în articole de specialitate, 27 de surse de legislaţie naţională, 20 de surse de legislaţie internaţională şi 65 de surse online (site-uri).
„Eu am venit pregătită cu probele pe care eu le-am depus în 2012 la acea comisie (n.r. argumentele prezentate comisiei în 2012). S-a făcut o sesizare în care s-a spus despre 40 de paragrafe dintr-o lucrare de 440 de pagini. Eu vă spun că am respectat în totalitate normele academice. Teza mea este corectă. Aveţi aici toate probele”, a spus Kovesi, precizând că prima proba este chiar certificatul de căsătorie, pentru că s-a precizat că Kovesi Codruţa a plagiat-o pe Lascu Codruţa.
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ şi a susţinut că, în 2012, a participat la falsificarea unui raport care să arate că teza de doctorat a Laurei Kovesi nu este un plagiat.
„Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României”, a spus Sebastian Ghiţă.
Deputatul a mai susţinut că actualul procuror şef al DNA a ştiut, la vremea respectivă, de falsificarea raportului privind teza să de doctorat.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală in rem pentru instigare la fals intelectual, în cazul autodenunţului lui Sebastian Ghiţă privind teza de doctorat a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
