Biblioteca Națională a României invocă o lege veche, dar redescoperită, ca să interzică accesul la tezele de doctorat. Nici măcar experții CNATDCU nu pot consulta lucrările

De la sfârșitul lunii septembrie, Biblioteca Națională a României a interzis, practic, accesul publicului la tezele de doctorat susținute în România. Și nu doar publicului, ci și experților CNATDCU, cei care verifică acuzațiile de plagiat.

Share

Catalin Prisacariu 0 comentarii

Actualizat: 29.11.2016 - 08:23

De la sfârșitul lunii septembrie, Biblioteca Națională a României a interzis, practic, accesul publicului la tezele de doctorat susținute în România. Și nu doar publicului, ci și experților CNATDCU, cei care verifică acuzațiile de plagiat. Teoretic, accesul este încă permis, dar numai pentru varianta electronică a unei tezei. BNR, însă, susține că nu deține personal pentru realizarea copiilor electronice prin scanare.

În 10 iunie a.c., Biblioteca Națională a României publica pe propriul site de internet următorul anunț, sub titlul “Consultarea tezelor de doctorat în sălile de lectură ale Bibliotecii Naționale”:

“Începând cu 15 iunie 2016, serviciul de consultare a tezelor de doctorat se extinde și la celelalte săli de lectură de specialitate din Biblioteca Națională, astfel că acesta se va realiza prin următoarele săli: - Sala de științe juridice “Mircea Djuvara”; - Sala de științe economice “Virgil Madgearu”; - Sala de științe filologice “Mihai Eminescu”. Solicitările se pot face pe tot parcursul săptămânii, în intervalul orar de funcționare a sălilor de lectură, și vor fi onorate în fiecare zi de miercuri a săptămânii, până la ora 15.30.”.

Erau vești bune după șase luni de blocaj: conform unui anunț mai vechi, din 12 ianuarie, “Începând cu 11 ianuarie 2016, serviciul de împrumut spre consultare a colecției de teze de doctorat se suspendă pe o perioada nedeterminată. Reluarea posibilității de consultare va fi anunțată în timp util. Urmăriți site-ul Bibliotecii Naționale a României, secțiunea Noutăți.”.

Dispare doctoratul pe hârtie, apare “copia-substitut”

În 15 iunie, exact data de la care Biblioteca Națională a României anunțase reluarea serviciului de consultare a tezelor de doctorat, director interimar al instituției a fost numit Octavian Gordon. Un tânăr de 37 de ani girat public chiar în sediul BNR, la instalare, de către Gabriel Liiceanu, universitar în teologie și limbi clasice, Gordon părea garanția că Biblioteca va lucra cel puțin transparent. Trei luni mai târziu, însă, pe 26 septembrie a.c., site-ul BNR își anunța cititorii de apariția unor “Noi reguli privind consultarea tezelor de doctorat”, prin următorul text (din care cităm parțial):

“Pentru a asigura accesul la documentele aflate sub incidenţa Legii Depozitului Legal, nr. 111/1995, cu modificările ulterioare, constituite în Fond Intangibil, şi sub incidenţa Legii nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, dar şi pentru a respecta Regulamentul pentru utilizatori, începând din 23 septembrie 2016, tezele de doctorat nepublicate pot fi consultate la Biblioteca Naţională a României doar în format de copie-substitut (copii digitale sau fotocopii). Copiile-substitut vor fi realizate şi puse la dispoziţia utilizatorilor în sălile de lectură, în baza unei cereri adresate şi aprobate de conducerea Bibliotecii Naţionale a României.

Începând cu 1 octombrie 2016, utilizatorii vor putea consulta, pe două staţii de lucru, varianta electronică a aproximativ 2.500 de teze de doctorat intrate în Fondul Intangibil, prin Depozit Legal, în ultimii ani, numărul acestora urmând să crească progresiv.”.

Realizarea “copiei-substitut”, la Paștele cailor

La prima vedere, nu doar că nu pare a fi grav, dar anunțul BNR inspiră un aer de modernitate: “copii digitale”, “stații de lucru”, “varianta electronică” etc. De fapt, sub aceste sintagme tehnologice se ascunde un adevăr mai simplu și mai trist: BNR a interzis, practic, accesul la tezele de doctorat. Oricine are un permis valabil la Biblioteca Națională a României și a avut curiozitatea în ultimele două luni să ceară spre consultare o teză de doctorat a constatat, în primul rând, că pare să nu fie nici o teză de doctorat în format electronic, necum 2.500. În al doilea rând, cererile pentru realizarea unor “copii-substitut” nu primesc nici un termen. Ba mai mult, personalul de la singura sală de lectură unde se pot, teoretic, consulta teze de doctorat, se plânge că s-au primit instrucțiuni de la conducere pentru a li se spune foarte clar cititorilor că e posibil să dureze oricât realizarea “copiei-substitut”.

Și experții CNATDCU trebuie să aștepte

Și mai grav, de depunerea unei cereri pentru realizarea unei “copii-substitut” nu scapă nici măcar CNATDCU, adică instituția care verifică acuzațiile de plagiat. Cu alte cuvinte, dacă vor să consulte o teză de doctorat, experții CNATDCU trebuie să aștepte indefinit de mult până când BNR decide să scaneze acea teză. Dar conducerea Bibliotecii Naționale a României nu este interesată să pună bețe în roate doar CNATDCU, ci și jurnaliștilor care ar fi interesați de teze de doctorat. Nu întâmplător, formularul de cerere pentru realizarea unei “copii-substitut” le cere cititorilor să precizeze care este “scopul solicitării”. Iar varianta de bifat se poate alege dintre următoarele: “Documentare personală”, “Investigație jurnalistică”, “Solicitare CNATDCU”, “Altele”.

Evident, Biblioteca Națională a României nu are nici un drept să le impună cititorilor, printr-un document, să ofere alte informații decât cele deja oferite pentru primirea permisului de acces.

Dar, în context, e de la sine înțeles de ce are nevoie BNR să știe dacă jurnaliștii au acces la anumite teze de doctorat.

Absurd: doctorate la care doar te poți uita

Iar ca intențiile tânărului interimar al Bibliotecii Naționale a României (sau ale ministrului Culturii, Corina Șuteu, care l-a numit pe Gordon și-i supervizează activitatea îndeaproape) să fie cât se poate de clare, o frază de pe formularul cererii pentru realizarea “copiei-substitut” este foarte relevantă. Iat-o: “Mă oblig să respect Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, modificată și completată și să nu copiez și să nu reproduc, prin nici un mijloc, pagini, pasaje și desene din lucrare.”.

Cum, conform dorinței BNR, această cerere trebuie completată și de către experții CNATDCU, este cu totul neclar cum vor putea aceștia să nu copieze pasaje (pentru a le compara) și să nu le reproducă (în raportul întocmit ca urmare a apariției unor suspiciuni de plagiat).

Absurditatea cererii frizează nu doar reaua-credință, ci și prostia: cum tezele de doctorat sunt publice, pasaje din acestea pot fi citate (cu toate regulile citării) cel puțin în lucrări științifice. Lipsa oricărei nuanțări, însă, în formularul de cerere pus la dispoziție de către BNR, ridică multe semne de întrebare asupra adevăratelor scopuri ale interimarului de la BNR.

Directorul BNR: “Până acum am încălcat legea!”

La solicitarea RL, Biblioteca Națională a României a trimis un răspuns care ar trebui să justifice aberația interzicerii accesului la tezele de doctorat. Conform acestui răspuns, argumentele sunt legale: este vorba de articolele 1, 8 și 15 din legea 111 din 1995 privind “Depozitul legal de documente” gestionat de către BNR. Articolul 1 prevede atât că “Se constituie şi se organizează Depozitul legal de documente, denumit în continuare Depozitul legal.”, cât și că “Depozitul legal reprezintă fondul intangibil al patrimoniului cultural naţional mobil.”. Articolul 8, alineatul 4, prevede că “Tezele de doctorat se trimit, în câte un exemplar, la Biblioteca Naţională a României”. În fine, aceeași lege 111 din 1995 arată, la articolul 15, alineatul h, că BNR “reţine, prelucrează, depozitează şi conservă, ca fond intangibil, câte un exemplar din documentele primite cu titlu de depozit legal”.

Prin urmare, susține directorul interimar al BNR, Octavian Gordon, “acel unic exemplar din teza de doctorat, primit de către BNR, nu poate fi pus la dispoziție, fizic, spre consultare, la sala de lectură, întrucât am încălca legea, care spune că exemplarul trebuie să stea în depozitul intangibil”.

Cel puțin asta a susținut pentru RL, verbal, Gordon. În scris, însă, BNR a transmis că “În aceste condiții legale, în vederea satisfacerii nevoilor de informare a utilizatorilor săi, Biblioteca Națională a României pune la dispoziția acestora <copii-substitut> ale tezelor de doctorat, care se realizează în ordinea depunerii cererilor, în limita resurselor umane și tehnice disponibile, fără posibilitatea estimării unor termene precise de realizare.”.

Întrebat cum a descoperit abia acum două luni că legea nu ar permite consultarea, în format fizic, la sală, a tezelor de doctorat, Gordon a pomenit un director din BNR care ar fi citit legea mai atent. Numărul 1 în Bibliotecă a spus, întrebat cum de s-au putut consulta tezele la sală până în septembrie, astfel: “Am încălcat legea!”.

Ministerul Culturii nu a răspuns cererii RL de a comenta situația, ba chiar a invocat, nejustificat, că ar avea nevoie de 30 de zile pentru a elabora o reacție.

SCANDALOS. Gordon protejează și cărțile pușcăriașilor

Jurnalista Melania Cincea a scris numeroase articole despre cărțile publicate de pușcăriași pentru a primi reduceri de pedepse. În cazul a două astfel de cărți (deloc întâmplător coordonate de către directoarea Bibliotecii Centrale Universitare București, Mireille Rădoi, personaj conectat la servicii secrete), Cincea a avut suspiciuni că ar fi fost, de fapt, identice, dar tipărite ca două cărți diferite. Pentru a cerceta chestiunea, jurnalista a ajuns și la Biblioteca Națională a României. Iată experiența acesteia cu BNR (din articolul “Se mușamalizează scandalul operelor zise științifice scrise în pușcărie?”, publicat în “Timpolis”):

“Ca un <amănunt>, nu am identificat acest volum, după ISBN, nici la Biblioteca Naţională a României. Prin urmare, am solicitat acestei instituţii să ne transmită ISBN-ul pentru volumul <Rolul şi importanţa negocierilor comerciale în realizarea unei tranzacţii>, semnat de Măciucă Marin, şi să ne comunice dacă a primit exemplarele acestei cărţi, la care Legea depozitului legal (legea 111/1995, invocată de către BNR în răspunsul pentru RL – n.r.) obligă editura, şi bibliotecile la care a trimis acest volum. Deşi termenul legal de răspuns a fost depăşit şi deşi am dat două telefoane la secretariatul directorului general Octavian Gordon, de unde ni s-a transmis că reprezentanţii Bibliotecii vor reveni cu informaţii, acest lucru nu s-a întâmplat.”.

COLABORARE. Ministrul Educației: “Caracterul public al doctoratului, indubitabil”

Directorul BNR, Octavian Gordon, susține că-și dorește rezolvarea problemei și că, în acest sens, a luat legătura cu Ministerul Educației. Această din urmă instituție ar putea, arată Gordon, să le ceară universităților să trimită la BNR două exemplare ale tezei de doctorat, nu unul, astfel încât unul să rămână în depozit și al doilea să poată fi consultat la sala de lectură. Pentru RL, purtătorul de cuvânt al ministrului Educației, Mircea Dumitru, a declarat următoarele: “Domnul ministru va discuta cu doamna ministru Șuteu pentru a identifica o soluție astfel încât Biblioteca Națională să pună la dispoziția celor interesați lucrările de doctorat elaborate înainte de momentul 2016, adică de la momentul la care ele sunt în format digital.”.

Amarandei a adăugat că, “în ceea ce privește caracterul public al lucrărilor de doctorat, acest lucru este indubitabil. Potrivit Codului studiilor doctorale, formatul tipărit al lucrărilor de doctorat poate fi consultat la bibliotecile universităților sau ale Academiei Române. În unele cazuri, aceste exemplare pot fi găsite și la bibliotecile facultăților. Pe de altă parte, Ministerul Educației lucrează la finalizarea platformei online care va asigura accesul digital la lucrările de doctorat elaborate după adoptarea noului Cod al studiilor doctorale, prin hotărârea de Guvern 134/2016.”.

În ciuda legislației, însă, cele mai multe facultăți nu oferă acces direct la tezele de doctorat, ci trimit doritorii la bibliotecile centrale universitare, în funcție de regiune. BCU București, însă, nu permite accesul la teze de doctorat decât studenților sau cadrelor universitare.

Citește totul despre:

Comentarii