Preşedintele Klaus Iohannis a respins, joi, cererile de graţiere formulate, la finalul lunii mai, de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi şi de fostul fost director al ICA, medicul Gheorghe Mencinicopschi, la finalul lunii mai, informează Mediafax.
Potrivit unor surse, după analizarea cererilor şi avizele venite de la Ministerul Justiţiei, Klaus Iohannis a decis să respingă ambele cereri de graţiere.
Doctorul Gheorghe Mencinicopschi, fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, execută din 8 august 2014 o pedeapsă de opt ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a ICA. În același dosar, Dan Voiculescu a primit 10 ani de închisoare, iar fostul ministru Sorin Pantiş şapte ani de închisoare.
Citeşte şi: Cererea de grațiere a Monicăi Iacob Ridzi a ajuns pe biroul președintelui. Ce decizie a luat șeful statului
În luna martie a acestui an, Gheorghe Mencinicopschi i-a trimis președintelui Klaus Iohannis o cerere le grațiere, în dosar fiind incluse documente medicale care ar arăta că acesta suferă de mai multe afecţiuni grave. De altfel, în vara acestui an Gheorghe Mencinicopschi a fost internat la Institutul pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” Fundeni, fiind adus de la Penitenciarul Rahova din cauza unor probleme cardiace.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie 2015, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat atunci la Poliția Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, dar din cauza stării sale de sănătate a fost transferată, în 2 martie, în baza unei solicitări de internare, la Spitalul Penitenciar Jilava. Ulterior, ea a fost reîncarcerată la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.
În 26 martie, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a depus o cerere, care a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov, pentru întreruperea executării pedepsei, motivând că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie. Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.
De asemenea, în 28 mai, soțul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroșani Tiberiu Iacob Ridzi, anunţa că a depus o cerere de grațiere în numele soţiei sale, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului. Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiţă de un an şi şapte luni şi un băiat în vârstă de cinci ani. În susţinerea cererii de graţiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care şi o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunităţii scăzute, orice infecţie pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.
Citeşte şi: Ce spune Cazanciuc despre grațierea lui Monica Iacob-Ridzi
Administraţia Prezidenţială arăta atunci că urmează să analizeze dosarul, care cuprinde cinci bibliorafturi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplineşte condiţiile de înregistrarea ca şi cerere de graţiere. Potrivit procedurilor, după înregistrarea la Administraţia Prezidenţială, dosarul ajunge la Ministerul Justiţiei, care trebuie să dea un aviz.
Între timp, Monica Iacob Ridzi şi-a retras de la Tribunalul Ilfov cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, iar instanța a luat act, în 16 septembrie.
În aceeași zi, Monica Iacob Ridzi scria pe blogul său că a renunțat la cererea de întrerupere a executării pedepsei aflată pe rolul Tribunalului Ilfov, dar că va depune o cerere la Cluj, în speranţa că acolo va întâlni ”medici corecţi”.
Ea a mai arătat că, deşi medicii care au consultat-o i-au prescris să urmeze anumite proceduri și să facă anumite investigaţii, pe care nu le putea face nici în penitenciar, nici în vreun spital, ”aceste recomandări au fost «uitate» în concluziile expertizei”.
”Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de «certitudine științifică» a conţinutului lor şi sunt de natură să inducă în eroare instanţa cu privire la situaţia mea reală, motiv pentru care am decis să renunţ la cererea de întrerupere a executării pedepsei”, susținea Ridzi.
De asemenea, ea i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să îi accepte cererea de graţiere.
