Premierul Victor Ponta, şeful Guvernului care a adoptat proiectul exploatării miniere ”Roşia Montană” va vota în calitate de deputat împotriva acestuia. Declaraţia a fost făcută sâmbătă seara la un post de televiziune şi urmează unui şir mai lung de inconsecvenţe ale acestuia privind diferite subiecte precum privatizarea CFR Marfă, majorarea nivelului taxelor locale, dreptul ONG de a fi finanţate de structuri externe etc.
Citeşte şi editorialul: Singurul interes al lui Ponta în chestiunea Roşia Montană
La începutul săptămânii trecute Guvernul a adoptat, fără a anunţa public mai înainte dezbaterea, un aşa numit ”proiect de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimitrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor minieredin România”. Proiectul de lege aprobă cu modificări un precedent acord semnat cu compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ”privind unele măsuri prealabile exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”. Totodată, proiectul de lege aduce anumite modificări acordului menţionat. Fără aprobarea acordului de către Guvern, RMGC nu ar putea începe exploatraea. De aceea proiectul de lege reprezintă unda verde dată de Guvern controversatei exploatări.
Potrivit declaraţiilor făcute la postul de televiziune Victor Ponta este decis să voteze, ca deputat, împotriva proiectului Roşia Montană. „Votul meu de deputat va fi împotrivă”, a spus Ponta. El a declarat, vineri, că proiectul Roşia Montană, care va intra în dezbatere parlamentară în această toamnă, este unul extrem de controversat, de care personal nu este convins. Votul- a continuat Ponta nu va fi unul politic ci va fi dat, cel puţin de către parlamentarii PSD, potrivit conştiinţei fiecăruia.
În aceste condiţii persistă întrebarea: dacă în conştiinţa sa de deputat este împotriva exploatării, de ce premierul a susţinut în această calitate adoptarea proiectului de lege ce aprobă acordul de exploatare? În zilele care au trecut declaraţiilor lui iniţiale contradictorii, Victor Ponta a oferit două aşa zise explicaţii, dar care nu stau în picioare.
In primul rând Parlamentul, organism suprem al democraţiei dar care în România se comportă de cele mai multe ori ca o maşină de vor politic, ar fi – în opinia premierului, cel mai transparent for în care pot fi prezentate toate argumentele pro şi contra. Declaraţia reduce Guvernul la calitatea de anexă a Parlamentului. Spusele ne fac să credem că orice lege proastă sau bună trebuie obligatoriu să ajungă în dezbaterea parlamentarilor, indiferent de opinia Guvernului.
In al doilea rând, luni, premierul Ponta a invocat un soi de obligativitate a Guvernului de a aproba acordul, în caz contrar urmând să fie plătite către RMGC despăgubiri de două miliarde de euro.
„Dacă ţineam în continuare la Guvern proiecte de acest gen, în care laşitatea Guvernului anterior nu a permis adoptarea unei soluţii, puteam doar să anunţ că statul român urmează să plătească miliarde de dolari despăgubire pentru un proiect care nu se realizează niciodată”, susţine Ponta.
Trebuie însă reamintit că ameninţări similare privind repercursiuni grave pe care le=ar avea asupra României nesemnarea sau rezilierea unor contracte nu sunt noi. Continuarea contractului cu firma americană Bechtel pentru realizarea autostrăzii Transilvania a adus o gaură bugetară României de două miliarde de euro şi a fost menţinut ani buni în derulare exact pe acel motiv: daunele uriaşe care ar fi plătite americanilor dacă acesta s-ar fi reziliat. O asemănare a contractului cu RMGC cu cel semnat cu Bechtel este că ambele au fost secretizate iar clauzele inovocate privind penalităţile de plată în caz de reziliere sunt secrete şi ca urmare argumentele premierului nu pot fi verificate. Frânturi din contract au fost difuzate zilele trecute pe situl organizaţiei Rise Project.
Proiectul ONG, altă decizie pasată Parlamentului
Episodul Roşia Montană este doar unul dintr-un şir mai lung de incosecvenţe ale primului ministru. Dacă în privinţa exploatării RMGC atitudinea premierului a fost de tipul ”şi da şi nu” în al câteva cazuri acesta s-a spălat pe mâini pasând problema fie primarilor, fie parlamentarilor.
În vara acestui an, deputatul PSD Bogdan Diaconu a propus interzicerea finanţării din străinătate a ONG-urilor care se implică în politică.
Deşi era obligat de lege să emită o opinie în modul alb su negru, Guvernul condus de premierul Victor Ponta a evitat să emită un punct de vedere. “Parlamentul decide”, a fost răspunsul Executivului în şedinţa din 30 iulie. Punctul de vedere al Guvernului nu este obligatoriu pentru Parlament, dar, în practică, un aviz negativ al Guvernului ar fi însemnat “îngroparea” proiectului.
Din aceeaşi categorie, Guvernul Victor Ponta e fost deasemenea obligat să emită un punct de vedere privind proiectul de lege iniţiat de câţiva parlamentari din arcul guvernamental ce prevedea trecerea Registrului Comerţului la un ONG condus de un personaj controversat, acuzat de colegii săi de deturnare de fonduri, anume avocatul Mihail Vlasov. Guvernul nu a trimis propriul său punct de vedere Parlamentului, ceea ce a echivalat cu susţinerea tacită a acestuia. Proiectul a picat în urma votului parlamentar.
Privatizarea CFR Marfa: uitări ”nevinovate” ale premierului
În cazul privatizării CFR Marfă, premierul Victor Ponta a practicat un joc de ping pong pe acest subiect cu preşedintele Traian Băsescu şi cu CSAT. In pofida faptului că exista încă din februarie 2013 o decizie a CSAT care arăta că „modalitatea concretă şi procedura de privatizare se află în responsabilitatea Ministerului Transporturilor şi Guvernului” premierul a condiţionat semnarea contractului cu Gruia Stoica, patronul Grampet, de primirea unui aviz pozitiv din partea CSAT. Cu doar câteva ore înainte de a pleca în concediu Victor Ponta a convocat CSAT cu tema privatizarea CFR Marfă, organism din care face şi el parte. Ponta a spus că locul său în şedinţă va fi ţinut de vice-premierul Gabriel Oprea, uitând însă că acesta potrivit prevederilor legale nu avea drept de vot.
Taxele locale: Ponta pasează majorarea la primari
În perioada dintre ani, premierul a avut un alt şir de bâlbâieli privind taxele locale. Un proiect de lege privind indexarea taxelor locale cu inflaţia publicat de către Ministerul Finanţelor pe situl acestei instituţii de internet, fără aprobarea sa, l-a scos din sărite pe premier. ”Aţi înnebunit, ce aveţi?” a povestit Ponta că l-ar fi întrebat de ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. In pofida supărării guvernamentale, proiectul majorării a fost aprobat, moment la care Victor Ponta a susţinut că nu el ci primarii majorează taxele locale. ”Ministerul Finanţelor dă o hotărâre care spune cât este inflaţia şi cât este maximul cu care pot să mărească, după care, de la anul, primarul, dacă consideră că are nevoie de mai multe venituri, împreună cu consiliul local, poate să mărească anumite taxe”, explica în toamna anului trecut premierul. Aşa numita libertate acordată pimarilor de a majora sau nu taxele s-a dovedit a fi o doar minciună. In ianuarie premierul a ameninţat primarii care nu măresc taxele locale că nu vor mai primi niciun ban suplimentar de la bugetul de stat.
