Proteste, scandaluri, moţiune de cenzură sunt doar câteva din aspectele luptei politice din jurul Noului Cod al Muncii. Guvernul şi patronii vor schimbarea Codului Muncii pentru a obţine mai multă flexibilitate pe piaţa muncii, în schimb opoziţia şi sindicatele se opun pentru că ele consideră că angajaţii nu mai sunt apăraţi şi vor deveni sclavi la locul de muncă.
Declaraţii pro Codul Muncii
Premierul Emil Boc: „Era nevoie de modificarea Codului Muncii pentru ca românii să-şi găsească mai uşor un loc de muncă şi pentru ca firmele să angajeze mai uşor”.
Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc: „Pe partea de cerere prima prioritate ţine de flexibilizarea Codului Muncii, chiar cu riscul demiterii actualului Guvern”.
Premierul Emil Boc: „De la început ştii ce se aşteaptă de la tine şi cum vei fi evaluat. În cazul în care ar apărea concedieri colective, criteriile sociale se aplică după cele de performanţă. Dacă îţi faci treaba şi eşti performant legea te apără”.
Andreea Paul-Vass, consilier al premierului Emil Boc: „În zona reformei sistemului asistenţei sociale, trebuie să pornim de la următoarea realitate: românii beneficiază de 202 drepturi de natură socială, peste 84% dintre români sunt acoperiţi de cel puţin un beneficiu monetar în mod direct sau indirect, peste jumătate din populaţia României beneficiază de ajutoare necontributorii”.
Ioan Botiş, ministrul Muncii: „Ce impact a avut Codul Muncii pe piaţa muncii? În mod constant, am avut cam acelaşi număr de salariaţi şi pe acest număr a crescut povara asistenţei sociale, a asigurărilor de şomaj, a pensiilor. Acest lucru trebuie schimbat. România are nevoie de mai mulţi salariaţi”.
Premierul Emil Boc: „Actualul Cod al Muncii este făcut pentru români, nu pentru a întări poziţia liderilor de sindicat”.
Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor: „Codul Muncii trebuie modificat. Flexibiliarea pieţei muncii nu se poate realiza fără reducerea contribuţiilor. Şi în acordul cu FMI avem în vedere reducerea costului muncii”
Ioan Botiş, ministrul Muncii: „Am să le spun tuturor celor care cred în munca lor un mesaj creştinesc: Nu vă temeţi cei care ştiţi să trăiţi din munca dumneavoastră pentru că această muncă o sprijinim, munca celor care se trezesc în fiecare dimineaţă, munca celor care sunt conştienţi că au responsabilităţi faţă de familie şi munca celor care dau şi ţării o parte, zi de zi aduc drept contribuţie la prosperitatea acestei ţări”
Dan Şucu, patronul Mobexpert, pentru Mediafax: „O intervenţie a Guvernului este binevenită, deoarece există distorsiuni în piaţa muncii, în principal în cazul reprezentărilor la negocierile salariilor colective. Problema pleacă de la reprezentare. Lucrurile sunt atât de complicate şi anormale încât trebuia făcut ceva”.
Dinu Patriciu, într-un editorial în Adevarul: „Codul Muncii în varianta propusă de Guvern are calitatea de a flexibiliza relaţiile angajat-angajator şi în acest sens este extrem de bine-venit. Cred însă că intenţia ar putea fi dusă mai departe cu scopul de a crea o adevărată piaţă a muncii, dar şi de a micşora costul acesteia şi, în consecinţă, a creşte veniturile statului, direct şi indirect. Creşterea bazei de impozitare, dar şi creşterea profitabilităţii rezultatelor muncii, pentru angajat şi angajator, sunt scopurile modificărilor propuse în urma discuţiei cu dumneavoastră”.
Declaraţii contra Codului Muncii
Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor: „Guvernul a forţat nota. Normal este ca partenerii sociali să găsească o soluţie şi aceea să fie discutată cu Executivul. Relaţiile sunt între patronate şi sindicate. Noi ne însuşim ceea ce sindicatele şi patronatele vor”ţ
Bogdan Hossu, lider cartel Alfa: „Filosofia ministrul Muncii este complet rudimentară, nu are minimum de experienţă şi toate argumentele se lovesc de ideile sale fixe pe care vrea să le aplice indiferent de consecinţe”.
Victor Ponta, preşedinte PSD: „Vor crea condiţii pentru ca munca la negru să se continue în România şi vor crea o situaţie a angajatului român la privaţi sau la stat tipică unui model autoritar sau unui model subdezvoltat al anilor ’30, model care nu există în nicio ţară europeană”.
Bogdan Hossu, lider cartel Alfa: „Este o inovaţie românească radicală. Într-o lună poţi avea un salariu, luna viitoare mai mic, poate luna viitoare altul. Angajaţii vor fi transformaţi în sclavi moderni”.
Dumitru Costin, lider BNS: „Modificările aduse Codului Muncii nu vor rezolva problema muncii la negru în România, ci vor consolida munca la gri”.
Opt amendamente aprobate
Guvernul a aprobat, luni seară, doar opt amendamente la proiectul Codului Muncii, dintr-un total de 144 propuneri formulate de parlamentarii coaliţiei, printre care şi cel care acordă prioritate la reangajare persoanelor disponibilizate colectiv pentru o perioadă de 45 de zile.
Executivul a decis, totodată, ca articolul referitor la negocierile colective să prevadă că „părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi încheiere a contractelor colective de muncă se stabilesc potrivit legii”. În forma iniţială, acest articol stabilea că negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială.
Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale căror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiate după această dată pe durate care vor fi stabilite prin lege specială, a mai decis Guvernul în şedinţa de luni, printr-un amendament. De asemenea, contravaloarea pagubei provocate de către angajat în timpul muncii şi imputată acestuia pentru recuperare de către angajator va fi limitată la echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie, a mai decis Guvernul.
Opoziţia a depus moţiunea de cenzură „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”
Liderul grupului parlamentar al PSD, Mircea Duşa, a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a depus la preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor moţiunea de cenzură intitulată „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate”, semnată de 210 parlamentari USL, potrivit Mediafax.
Duşa a precizat că moţiunea de cenzură este depusă ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe Codul Muncii şi că, prin acest demers, este criticată procedura de angajare, dar şi fondul modificărilor propuse.
Potrivit lui Duşa, proiectul de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea afectează grav interesele angajaţilor şi angajatori, dar şi piaţa muncii, unde creează instabilitate.
Duşa a mai spus că parlamentarii USL au depus săptămâna trecută, la Senat, un proiect de lege care conţine modificări ale Codului Muncii agreate de patronate şi sindicate.
În textul depus de opoziţie se arată că această moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, „care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români”.
„Oare ce mesaj transmite puterea politică din România, în frunte cu preşedintele Băsescu, cetăţenilor români, ţărilor Uniunii Europene, cancelariilor de peste Ocean, celor de la FMI de la care încă cere bani pentru clientela politică, când proclamă că Boc trebuie schimbat, pentru ca, a doua zi, aceeaşi putere executivă să pretindă, prin gura şi semnătura omului hulit, că poate promova prin angajarea răspunderii un proiect bun pentru ţară şi pentru români. Doar un mesaj neserios, doar semnale de neîncredere şi de gâlceavă politică”, mai susţin ei.
Premierul Emil Boc a angajat răspunderea Guvernului asupra proiectului noului Cod al muncii
Premierul Emil Boc a venit, marţi, în faţa Parlamentului, pentru a angaja răspunderea Guvernului asupra proiectului noului Cod al muncii.
Şedinţa comună a celor două Camere pentru angajarea răspunderii Guvernului a avut loc în absenţa reprezentanţilor opoziţiei, care au anunţat, îniante de reuniune, că nu vor fi prezenţi în sală.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
