Refuzul unei persoane de a oferi informații unei comisii parlamentare de anchetă nu constituie infracțiune, a decis CCR. În schimb, o comisie de anchetă își poate continua activitatea în paralel cu o anchetă judiciară.
Este firesc ca persoana citată să se prezinte şi să răspundă solicitărilor comisiei parlamentare de anchetă, consideră judecătorii Curții Constituționale (CCR). Interpretarea apare în motivarea deciziei prin care CCR a respins o sesizare formulată de parlamentari ai PNL şi USR privind modificarea şi completarea regulamentelor parlamentare.
Însă, refuzul persoanelor invitate la Comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute utile activităţii comisiei nu constituie infracţiune. Organele de urmărire penală nu pot fi sesizate pentru acest refuz, dar comisia poate formula o sesizare cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pe baza datelor existente. „Sesizarea organului de urmărire penală are în vedere constatările comisiei de anchetă referitoare la faptul că funcționarul public avea cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală și a omis sesizarea organelor de urmărire penală“, se explică în motivare. Aici, CCR anulează prevederile votate de parlamentari potrivit cărora „refuzul persoanelor invitate la Comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală“.
Portițe pentru magistrați
Motivarea a fost publicată în condițiile în care Comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 a invitat-o la audieri pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, iar aceasta a refuzat. Parlamentarii au sesizat Ministerul Justiției și i-au solicitat șefei DNA să le răspundă în scris. În caz contrar, ei au amenințat că vor sesiza Parchetul General. Motivarea CCR lasă fără bază juridică un asemenea demers – Kövesi nu poate fi sancționată dacă nu se prezintă sau nu răspunde în scris. Din motivarea CCR reiese că o eventuală sesizare de urmărire penală se poate depune doar dacă parlamentarii află că Laura Codruța Kövesi a fost implicată în operațiuni ilegale sau avea cunoștință că se desfășoară activități ilegale și nu a sesizat Parchetul General sau DNA.
CCR a constatat că, potrivit prevederilor constituţionale, judecătorii, procurorii sau membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt supuşi controlului parlamentar, ceea ce nu înseamnă, însă, că aceste instituţii s-ar plasa în afara sistemului de putere instituit chiar prin Constituţie, ci faptul că membrii lor sunt independenţi în exercitarea activităţii lor. Instanţa constituţională a mai apreciat că, prin invitarea reprezentanţilor puterii judecătoreşti, Curţii de Conturi sau CCR la lucrările comisiilor de anchetă, pot fi determinate problemele sistemice cu care aceste instituţii se confruntă şi soluţiile de rezolvare, inclusiv prin exercitarea competenţei de legiferare a Parlamentului. „Însă, aceleaşi reglementări se opun participării persoanelor care compun aceste autorităţi în faţa comisiilor de anchetă în legătură cu activitatea lor jurisdicţională, judiciară, de urmărire penală sau de audit, după caz“, se precizează în motivare.
Anchete paralele
CCR a mai apreciat că activitatea unei comisii de anchetă „nu are nicio tangenţă cu o anchetă judiciară“, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv pentru care ancheta parlamentară trebuie să înceteze atunci când este demarată o anchetă judiciară. „Curtea mai reţine şi faptul că există teme de larg interes public, care niciodată nu ar putea face obiectul unei anchete parlamentare pe motiv că există proceduri judiciare în curs (defrişarea pădurilor, retrocedarea unor bunuri imobile, Revoluţia din 1989, poluarea apelor, colectarea deşeurilor, traficul de fiinţe vii, furtul din conductele de petrol, cauzele evaziunii fiscale etc.), ceea ce este inadmisibil“, este justificarea judecătorilor. Conform aceleiaşi surse, comisiile de acest tip anchetează fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele nu sunt abilitate să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, fiind doar expresia controlului parlamentar.
CCR a respins, pe 21 iunie, sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL şi USR privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei şi Senatului.
