În lipsa a trei judecători consideraţi „oamenii preşedintelui“, Curtea Constituţională nu a putut analiza ieri sesizarea prezidenţială la modificările aduse Legii referendumului, inclusiv la scăderea pragului de validare la 30%. Amânarea discuţiei pentru data de 14 noiembrie reduce aproape de zero, practic, şansele de a fi revizuită Constituţia anul viitor.
Din cei nouă judecători ai Curţii, au lipsit ieri Iulia Motoc (nominalizată de Senat în 2010, la propunerea PDL şi a UNPR), Petre Lăzăroiu şi Daniel Morar (ambii desemnaţi de Preşedinţie). Teoretic, şedinţa putea fi ţinută şi aşa, dar s-a preferat să fie amânată discuţia, după cum a declarat ulterior preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. „Minimum şase trebuia să fie prezenţi, numai că este o decizie importantă şi nu putem să o luăm aşa, în fuga calului, cu patru… Data trecută când noi am dezbătut-o (Legea referendumului – n.r.) doi dintre cei prezenţi au avut o opinie separată. Se presupune că, dacă îşi păstrează votul, nu puteam să votăm oricum“, a încercat să explice situaţia Zegrean. Interesant este şi că dezbaterea sesizării prezidenţiale a fost amânată cu trei săptămâni în condiţiile în care, de regulă, amânările sunt de două săptămâni.
Adio, revizuire?
Presupunând că judecătorii Curţii vor reuşi pe 14 noiembrie să fie în cvorum de lucru şi că vor da un verdict favorabil modificărilor aduse de USL şi defavorabil Administraţiei Prezidenţiale, tot sunt şanse minime ca un referendum de revizuire să poată fi organizat aşa cum vroia USL, adică o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Să vedem şi de ce. Dacă Legea referendumului, în ultima ei formă adoptată de Parlament, va fi găsită constituţională, preşedintele Traian Băsescu va avea la dispoziţie zece zile pentru promulgare. Dacă legea va fi promulgată pe 24 noiembrie, de la acea dată începe să se scurgă termenul de un an de zile impus anterior de CCR pentru aplicarea efectivă a legii. Adică, doar referendumurile care se vor organiza după 24 noiembrie 2014 vor putea fi validate în cazul unui prag de participare redus la 30% (de la 50%, cât este în prezent). Or, această variantă nu lasă prea mult loc de manevră USL, deoarece, potrivit Legii alegerilor prezidenţiale, scrutinul poate fi organizat duminica şi doar în luna noiembrie 2014 (lună anterioară celei în care se termină mandatul preşedintelui). Singura dată posibilă pentru ca revizuirea să fie sincronizată cu primul tur ar fi, prin urmare, 30 noiembrie 2014. Situaţia este însă complicată de sărbătorile de atunci (Sf. Andrei, urmat de 1 Decembrie, zi liberă).
În cazul în care nici pe 14 noiembrie CCR nu va decide asupra Legii referendumului sau, cu atât mai mult, va găsi legea neconstituţională, USL nu mai are nici o şansă să suprapună revizuirea cu primul tur de scrutin, aşa cum spuneau că vor liderii săi.
Dincolo de declaraţiile publice, adevărul este însă că nici social-democraţii nu prea mai doresc revizuirea Constituţiei, după toate cele întâmplate în ultimele luni în USL. Nu de alta, dar, în eventualitatea tot mai probabilă că PSD va avea candidat propriu la prezidenţiale, nu prea le convine social-democraţilor ca un viitor preşedinte să fie lipsit de o sumedenie de atribuţii importante.
Planul lui Ponta, momentan fără efect
Pe 14 noiembrie, când se presupune că se va pronunţa CCR pe Legea referendumului, raportul de forţe în plenul Curţii va fi acelaşi ca astăzi. Adică, cinci judecători numiţi de Preşedinţie sau propuşi de PDL faţă de patru propuşi de PSD, PNL şi UDMR. Aceasta deoarece Iulia Motoc va pleca la CEDO după 16 decembrie, când îi expiră mandatul lui Corneliu Bârsan. De abia după ce va deveni vacant locul de judecător la CCR Senatul va putea demara procedura găsirii unui înlocuitor, iar PSD îşi va impune propunerea. Odată înlocuită Iulia Motoc cu un social-democrat, balanţa se va înclina în plenul Curţii în favoarea puterii, fiindcă vor fi patru judecători propuşi de PSD şi PNL, unul de UDMR şi patru de Administraţia Prezidenţială şi PDL (luăm în calcul că, în ultima vreme, UDMR pare să fie tot mai mult pe aceeaşi lungime de undă cu PSD).
Până atunci însă, planul premierului Victor Ponta (el fiind cel care a propus-o pe Iulia Motoc pentru funcţia de judecător la CEDO) nu reuşeşte să ajute USL în ceea ce priveşte Legea referendumului.
