» Toate partidele si-au cosmetizat propunerile de candidaturi, capete de lista in dosarele depuse la birourile electorale fiind nume sonore, personalitati autohtone pentru a caror atragere s-a dus o adevarata batalie. In speranta ca vor pacali alegatorii sa se prezinte la vot in numar cat mai mare, despre aspirantii necunoscuti n-a pomenit nici un lider. si totusi, sistemul de vot este doar partial uninominal, vedetele tragand, prin redistribuirea voturilor, o lunga lista cu anonimi.
O privire mai atenta, pe listele depuse de partide pentru scrutinul din 30 noiembrie, dezvaluie existenta a cinci categorii de candidati.
Luptatori, actori, sportivi, politicieni mai noi sau mai vechi
Prima ar fi aceea a vedetelor din lumea muzicii, teatrului si sportului, pentru atragerea carora liderii politici s-au luptat din greu. PNL a reusit sa-i inroleze pe actorii Mircea Diaconu si Florin Calinescu, pe cantaretii Dida Dragan si Nicolae Furdui Iancu, dar si pe cunoscutul comentator sportiv Cristian Topescu. PSD si PC i-au cooptat pe interpreta Luminita Anghel si cantautorul Victor Socaciu, dar si pe regizorul Sergiu Nicolaescu, in vreme ce Partidul Verde si Partidul Ecologist Roman i-au adunat la startul cursei electorale pe Mihai Constantinescu si Ionut Dolanescu, dar si pe naistul Gheorghe Zamfir. Democrat-liberalii i-au convins si ei pe atleta Doina Melinte si pe actorul Tudorel Filimon, iar Gigi Becali i-a pus de-a valma pe listele PNG pe luptatorul K1 Catalin Zmarandescu, pe cantareata de muzica populara Valeria Peter Predescu si pe actorul Ion Dichiseanu.
A doua categorie ii cuprinde pe politicienii cu greutate, iar aici listele sunt populate cu nume precum Mircea Geoana, Viorel Hrebenciuc, Adrian Nastase, Miron Mitrea, Calin Popescu Tariceanu, Crin Antonescu, Radu Berceanu sau Corneliu Vadim Tudor. A treia categorie este formata din oamenii de afaceri dispusi sa cotizeze din plin la pusculita formatiunii contra unui mandat de parlamentar: de exemplu, Silviu Prigoana (pentru PD-L) sau Robert Negoita (pentru PSD).
In a patra categorie intra migratorii politici precum Ioan Talpes (fost pesedist, actualmente democrat-liberal), Petre Roman (fost pedist, candidat pe lista PNL) si Florin Anghel (fost conservator, fost presedinte al Partidului National Democrat Crestin, in prezent candidat al PD-L). In fine, a cincea categorie cuprinde candidatii "anonimi": atat sefii de directii, oficii si autoritati care nu sunt cunoscuti la "centru", dar se bucura de notorietate in plan local, dar si nume total necunoscute, puse pe liste in colegiile noncombat.
Partial uninominal, partial proportional
De ce au ales partidele aceasta combinatie de candidati rezulta chiar din esenta sistemului de vot care se va aplica pe 30 noiembrie: partial uninominal, partial proportional. Castigatori directi vor fi doar cei care reusesc sa obtina 50% plus unul din voturile valabil exprimate intr-un colegiu pentru Senat sau pentru Camera Deputatilor. si in cazul acestora mai este insa necesara indeplinirea unei conditii: aceea ca partidul pe care-l reprezinta sa fi atins pragul electoral. Adica "clasicul" 5% din voturi sau pragul alternativ, gandit sa avantajeze partidele mici si organizatiile minoritatilor nationale, reprezentat de obtinerea primului loc in sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si in trei colegii uninominale pentru Senat. Cum alegerile se desfasoara intr-un singur tur de scrutin, se va proceda apoi la redistribuirea mandatelor care nu sunt repartizate direct.
Cel mai probabil va fi vorba de mai mult de jumatate dintre mandate! Redistribuirea se va realiza conform unui mecanism propus de social-democrati, de natura sa avantajeze partidele mari, "dotate" cu asa-numitii candidati-locomotiva. Concret, la repartizarea mandatelor neadjudecate se va tine cont de contributia pe care fiecare candidat a avut-o la succesul partidului sau: fractia de mandat pe care acesta a obtinut-o prin voturile sale. Repartizarea se face la nivelul circumscriptiei si este, asadar, pe criteriul proportionalitatii, iar aici rolul cel mai important revine, fara indoiala, vedetelor si politicienilor cu greutate. Acestia au doua misiuni de indeplinit: sa obtina direct, daca este posibil, mandatul de senator ori deputat si sa stranga cat mai multe voturi la "zestrea" nationala a formatiunii pe care o reprezinta.
La randul lor, vedetele si greii partidelor sunt avantajati la redistribuire, in sensul ca au prioritate in fata adversarilor sau chiar a colegilor care candideaza in alte colegii, deoarece aduc mai multe voturi decat un "anonim". Chiar si asa, exista sanse ca un mandat sa fie adjudecat de persoane care nu s-au situat pe primele locuri in optiunile alegatorilor.
"Sa fie capabili sa castige multe voturi"
Intrebati despre criteriile care au stat la baza selectarii numelor din fiecare categorie in parte, reprezentantii partidelor s-au ferit sa intre prea mult in amanunte. "Performanta, integritate si sa fie capabili sa castige voturi, sa fie buni profesionisti in domeniul lor de activitate. Acestea sunt criteriile aplicate tuturor candidatilor partidului. Oameni de afaceri avem, insa nu avem vedete", ne-a declarat purtatorul de cuvant al PD-L, Liviu Negoita. Secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, a afirmat ca s-a tintit ca partidul sa aiba candidati in toate colegiile. "In cazul politicienilor s-a tinut seama de activitatea parla-mentara. Am dorit sa aducem si artisti cunoscuti, insa au renuntat pentru a-si continua cariera", a spus Funar. "Juristii si economistii au avut o anumita prioritate.
Nu am avut nici o preferinta in meserii. Pe liste se afla foarte multi tineri desemnati in mod direct de organizatia de tineret. Peste 110 tineri participa in aceasta competitie", ne-a declarat liderul UDMR, Marko Bela. Cat despre faptul ca UDMR a depus liste complete in toata tara, chiar daca electoratul Uniunii este in mare parte format din etnici maghiari, Marko Bela ne-a declarat: "Candidatii UDMR vor avea un mesaj nu numai catre membrii comunitatii maghiare, ci catre toti". Scopul acestei strategii este in mod evident cresterea la nivel national a procentului UDMR pentru trecerea pragului electoral.
Liberalii mizeaza pe lideri politici precum Calin Popescu Tariceanu, dar si pe notorietatea unor nume ca Dida Dragan sau Cristian Topescu. Vicepresedintele liberal Norica Nicolai afirma ca apartenenta la partid, activitatea desfasurata si competenta profesionala au fost criteriile de selectionare a candidatilor. "Banuiesc ca notorietatea a avut un rol", a spus Nicolai intrebata ce criteriu a fost luat in considerare cand au fost selectate vedetele pe liste. "Va reamintesc ca, de exemplu, cantareata Dida Dragan este membra a partidului din anii 1990", ne-a spus Nicolai.
PSD a depus liste pline fie de baroni, ori vedete contestate la nivel local. Ele sunt impanate cu actori, regizori si cantareti, dar si cu necunoscuti trimisi de baronii locali in competitia pentru parlamentare. Despre calculele PSD ne-a vorbit Alin Teodorescu: "Nimeni nu poate sa spuna cate mandate vom lua in final pe ambele proceduri, respectiv pe alocarea directa, la 50% plus unul si prin redistribuire. Ce putem sa spunem este ca in momentul de fata noi estimam ca intre 10 si 15% din mandate vor fi la PSD, vor fi la 50% plus unul concentrate in 20 de judete, aceste probabil 60 de mandate, cat estimam.
In ceea ce priveste intentia de vot, ea e foarte bine cunoscuta, 70% din intentia de vot e determinata de partid si programul partidului, 20% de candidat, de persoana, si 10% sunt factori care nu pot fi cuantificati. Deci importanta este oferta politica a partidului si felul in care candidatul o promoveaza, apoi persoana si, in al doilea rand, sunt cativa factori care nu pot fi cuantificati".
