Premierul Emil Boc a declarat, joi, la o dezbatere pe tema revizuirii Constituţiei, că, dacă România nu ar fi adoptat politici de limitare a cheltuielilor cu funcţionarea statului, ar fi avut în prezent un deficit de peste 14% din PIB, catalogând măsurile luate ca fiind „nepopulare, dar sănătoase”, relatează Mediafax.
„România azi plăteşte incoerenţa şi lipsa de responsabilitate politică şi fiscală a celor care au guvernat în 2008. Dincolo de efectele crizei care au venit şi s-au suprapus peste procedura de deficit, avem şi această iresponsabilitate din 2008 care ne costă. Pentru a ne putea încadra în ţintele de deficit a trebuit să ajustăm politicile statului pentru a ajunge în 2012 la 3% din PIB.
Dacă România nu ar fi adoptat aceste politici de limitare a cheltuielilor, am fi avut un deficit de peste 14% astăzi. Cu alte cuvinte, eram într-o situaţie mult mai gravă şi mai dificilă decât Grecia sau alte state care au probleme. Dar având această politică nepopulară, dar sănătoasă, pentru ce înseamnă finanţele ţării şi viitorul ţării din punct de vedere economic, acum putem să avem o stabilitate şi un pic de optimism, cu condiţia să nu se facă paşi înapoi, să se cadă în patima populismului”, a declarat premierul Emil Boc, la o dezbatere a ISP despre revizuirea Constituţiei.
El a mai spus că, în prezent, „alianţa socialistă” propune „o invitaţie permanentă la cheltuirea banului public fără acoperire, la majorări de beneficii sociale fără acoperire, la mărirea numărului funcţionarilor statului şi la crearea de purtători de hârtii care să încarce factura socială şi fiscală a statului”.
„Mă refer la propunerea de înfiinţare peste judeţe a unor noi structuri administrative care să poarte hârtii în primul rând şi să mărească numărul angajaţilor la stat, în loc să se preocupe exact de opus – reducerea cheltuielilor cu funcţionarea statului şi de mărirea numărului de locuri de muncă la privat, nu la stat.
Această atitudine a alianţei socialiste denotă că nu au înţeles nimic din criza economică. De aceea, este nevoie pentru a pune o barieră definiv acestor tipuri de politici care nu au susţinere economică, o barieră de natură constituţională pentru ca politicieni ca Ponta sau Antonescu să nu mai aibă terenul populismului deschis şi să compromită şansele de modernizare şi dezvoltare ale ţării şi pentru orice alt politician, gen Tăriceanu şi Vosganian în 2008 sau Ponta şi Antonescu în 2011, care doar soluţia populismului o văd pentru a câştiga competiţiile electorale. (…) Trebuie să avem curajul să ne punem la nivel constituţional o asemenea limitare (deficit bugetar de maximum 3% din PIB – n.r.)”, a mai spus Boc.
El a făcut aceste afirmaţii în contextul în care prezenta necesitarea introducerii deficitului maxim de 3% din PIB în textul Constituţiei.
De asemenea, premierul s-a referit şi la eliminarea din Constituţie a prezumţiei caracterului licit al averilor.
„Aş începe direct cu o prevedere care ţine de ceea ce vorbesc în fiecare zi cetăţenii, de ceea ce deranjează, de ceea ce autorităţile statului reclamă, de ceea ce de foarte multe ori în rapoartele de ţară rămâne o constantă. Este vorba de fenomenul corupţiei. Dacă vrem să spunem lucrurilor pe nume şi dorim să fim eficienţi, avem nevoie ca la nivel constituţional să modificăm o prevedere care nu permite ca în multe situaţii averi care nu pot fi justificate să fie confiscate.
Avem în România foarte multe situaţii în care persoane sunt condamnate, fac un an, doi, trei sau patru puşcărie, dar averea rămâne intactă şi se întorc bine-merci, cu o avere care nu a fost confiscată şi, mai departe, pot s-o folosească. Suntem singura ţară din lumea democrată care încă mai păstrează o asemenea prevedere în Constituţie şi nu permite confiscarea extinsă”, a mai spus Emil Boc.
