O primă dezbatere privind regionalizarea a scos în evidenţă faptul că, deşi factori importanţi de decizie sunt de acord cu acest proces, vechile discrepanţe de viziune rămân.
Liderii puterii au vorbit azi despre procesul de regionalizare, exprimându-şi puncte de vedere clare, într-o conferinţă des-făşurată la Academia Română.
Premierul Victor Ponta, citat de Mediafax, a precizat că statul român s-a supercentralizat în ultimii ani şi o astfel de guvernare nu e eficientă, astfel că o parte din atribuţiile Executivului trebuie transferate regiunilor, fiind un moment propice ca urmare a stabilităţii politice, crizei financiare şi aşteptării populaţiei.
Mai multă pagubă decât profit?
„Nu ne este cerută regionalizarea de către Comisia Europeană sau Uniunea Europeană, dar este salutată această idee. Este o idee salutată de partenerii noştri europeni dintr-un motiv foarte simplu, capacitatea noastră instituţională de absorbţie a fondurilor europene“, a declarat premierul. La rândul său, Crin Antonescu a spus răspicat că procesul de regionalizare comportă riscuri, unele majore, care trebuie ocolite pentru a putea fi atinse mizele acestui demers, între acestea numărându-se birocratizarea excesivă sau disputele minore şi „chiar meschine“ dintre partide.
„Dacă vom traversa elaborarea şi apoi aplicarea acestui proiect aşa pentru că trebuie, aşa pentru că e la modă, aşa pentru că se întâmplă în toată Europa, aşa pentru că am zis că trebuie să facem ceva şi trebuie să facem, cum-necum, stăm sub riscul de atâtea ori, din păcate, dovedit real în istoria noastră de a avea după această regionalizare mai multă pagubă decât profit“, a susţinut Antonescu.
Cu acelaşi prilej, vicepremierul Liviu Dragnea, aflat la butoanele regionalizării, a apreciat că „ghemul de putere“ de la Bucureşti trebuie să fie rupt. „Nu se va pune problema niciodată ca un proces de regionalizare să pună sub semnul întrebării caracterul naţional al statului român. Nu trebuie să ne fie frică de lucrul ăsta, pentru că transferul de competenţă către autorităţile locale înseamnă, de fapt, să ducem puterea mai aproape de oameni. Niciodată o instituţie judeţeană care acum e condusă de la Bucureşti, unde conducerea este numită de la Bucureşti, nu va fi interesată de modul cum percep oamenii serviciile pe care le furnizează.“
Niţă vs Iohannis, o luptă fără sfârşit
Unele dintre temerile exprimate de politicienii de mai sus au fost confirmate tot astăzi, când ministrul Energiei, Constantin Niţă, citat de postul de radio RFI, l-a atacat pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Disputa celor doi este una mai veche şi are ca miză alegerea capitalei regiunii centru. „Nu cred că Sibiul va fi capitală de regiune pentru că în mod firesc trebuie stabilite criteriile. Or, mie îmi place să vorbesc concret şi nu aşa, după ureche! Deocamdată nimeni nu a stabilit nişte criterii clare pentru ceea ce poate însemna o capitală de regiune, adică ce număr de populaţie, stare economică, stare socială, stare culturală şi aşa mai departe. Sibiul nu s-a afirmat cu nimic de când este domnul Iohannis primar, în afara faptului că a fost într-un an capitală culturală, lucru pe care-l poate face şi un alt oraş, nu neapărat Sibiul.“
Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, declara, în 28 februarie, răspunzând unei întrebări, că unul dintre motivele pentru care a intrat în PNL a fost ca Sibiul să devină capitală de regiune, afirmând că va face tot ce poate în acest sens, deşi funcţia pe care o are în partid nu garantează realizarea dezideratului.
