Augustin Lazăr susține, în data de 21 aprilie, interviul la Consiliul Superior al Magistratrii (CSM), privind avizarea numirii în funcția de procuror general. Potrivit unui comunicat al CSM, Secţia pentru procurori a hotărât ca activităţile prevăzute în procedura de avizare a propunerii ministrului Justiţiei să se desfăşoare conform următorului calendar: 4 aprilie – punerea în dezbatere publică a proiectului de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturii; 21 aprilie – analizarea rezultatelor demersului anterior şi intervievarea candidatului; 22 aprilie – transmiterea avizului către Ministerul Justiţiei.
Procedura avizării se desfăşoară conform dispoziţiilor din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, din HCSM nr.193/2006 şi din Hotărârile Secţiei pentru procurori prin care au fost stabilite criteriile, subcriteriile şi indicatorii privind standardele de evaluare a interviului şi a lucrărilor candidaţilor pentru numirea în funcţii de conducere.
Între timp, planul de management al candidatului Augustin Lazăr a fost lansat, luni, în dezbatere publică de Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit documentului, lipsa unei echipe manageriale extinse la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este o disfuncţionalitate remediabilă, care poate fi remediată prin efectuarea propunerilor de competenţa procurorului general pentru ocuparea prin numire a tuturor funcţiilor de şef de serviciu şi şef de birou din cadrul PÎCCJ. (Puteți consulta proiectul de management al procurorului Augustin Lazăr în documentul atașat)
„Întregirea echipei de la PÎCCJ se va realiza prin efectuarea unor propuneri adecvate pentru numirea unor procurori cu expertiză în domeniu, în condiţiile legii. (…) În prezent, în cadrul PÎCCJ sunt 10 funcţii de procuror şef de serviciu (din care trei ocupate prin delegare) şi şapte funcţii de procuror şef de birou (din care două ocupate prin delegare)”, se precizează în proiectul de management.
Candidatul la funcţia de procuror general îşi mai propune consolidarea spiritului de echipă şi a colaborării în cadrul structurii manageriale.
Existenţa unor funcţii de conducere vacante şi lipsa de stabilitate a ocupării acestora la nivelul PÎCCJ şi al altor unităţi de parchet reprezintă o vulnerabilitate identificată în document. Soluţiile de remediere luate în considerare sunt efectuarea propunerilor pentru ocuparea prin numire a tuturor funcţiilor de conducere din cadrul parchetelor, delegarea unor atribuţii manageriale, repartizarea judicioasă şi echitabilă a sarcinilor de conducere şi a celor de execuţie, standardizarea procedurilor administrative şi eficientizarea secretariatului managementului.
O altă problemă identificată se referă la centralizarea deciziilor şi lipsa consultării în luarea deciziilor la nivelul PÎCCJ. Printre soluţii se numără consultarea tuturor procurorilor asupra proiectelor ordinelor şi metodologiilor care privesc direct activitatea lor şi diseminarea actelor de decizie ale conducerii PÎCCJ către toate unităţile de parchet din ţară.
Citește și: Ce priorități are Augustin Lazăr, propus pentru funcţia de procuror general
Săptămâna trecută, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcţia de procuror general al PÎCCJ a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Potrivit MJ, în timpul dialogului cu ministrul Justiţiei, Augustin Lazăr a demonstrat că „are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public”.
„Procurorul Augustin Lazăr are o experienţă relevantă în management judiciar, având o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională. Anterior, ca procuror-şef la secţia de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii”, a precizat ministerul, într-un comunicat.
Citește și: Augustin Lazăr a fost propus procuror general al României. Vezi de ce a fost el alesul ministrului Justiției
În desemnarea propunerii, ministrul Justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională.
Procurorul general al PÎCCJ este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Ministerul Justiţiei a lansat pe 17 februarie procedura de recrutare a unui nou procuror general al României, funcţie rămasă vacantă ca urmare a demisiei lui Tiberiu Niţu, după ce numele său a apărut în scandalul legat de folosirea coloanei oficiale.
